La Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, din București, se va afla,în perioada 4-7 decembrie, Brâul Maicii Domnului. Adus de la Mănăstirea Kato Xenia (Grecia), cu ocazia prăznuirii hramului de iarnă al acestui locaş, sărbătorit de Sfântul Nicolae, sfântul odor va fi primit duminică, 4 decembrie, la ora 9.00, și va rămâne în sfântul locaş, alături de mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae, până pe data de 7 decembrie, ora 22.00.
Reprezentanții Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou au anunțat o „surpriză duhovnicească deosebită pentru credincioşii din Bucureşti şi pentru pelerinii din întreaga ţară! Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, de la mănăstirea Kato Xenia, Episcopia de Volos din Grecia, va fi adus în pelerinaj la biserica Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti, în perioada 4-7 Decembrie 2022!”.
Potrivit tradiției, Bisericii Ortodoxe Brâul a fost țesut de însăși Maica Domnului din fire de cămilă. După adormire, în momentul înălțării ei la ceruri, l-a dăruit Sfântului Apostol Toma. Două femei evlavioase din Ierusalim au făgăduit că vor păstra cinstitul Brâu. Maica Domnului, cu puțin înainte de adormirea sa, i-a cerut Sfântului Evanghelist Ioan să împartă acestora și cele două veșminte ale sale. Misiunea de păstrare a fost transmisă din generație în generație și a continuat-o o fecioară evlavioasă ce provenea din această familie.
De la Ierusalim la Constantinopol
În timpul domniei împăratului Arcadie (cca. 395 – 408 e.n.), fiul lui Teodosie cel Mare, a avut loc mutarea cinstitului Brâu în Constantinopol. Pe 31 august, împăratul a așezat Brâul într-o raclă foarte frumoasă, pe care a numit-o „racla sfântă”, pentru a proteja capitala Imperiului și pe locuitorii acesteia de orice atac ostil, de orice nenorocire și uneltire demonică.
Sfântul Brâu s-a păstrat în racla pecetluită mai întâi în biserica Sfinţilor Apostoli, apoi în Biserica Preasfintei Născătoare din Vlaherne, ctitorită de împărăteasa Pulheria. Această raclă nu s-a deschis până la împăratul Leon cel înţelept (886-912). Soţia acestui împărat, Zoe, s-a îmbolnăvit și a visat-o pe Născătoarea de Dumnezeu, iar Maica Domnului i-a spus împărătesei că trebuie să îl convingă pe Patriarh să scoată Sfântul Brâu din chivotul unde era păstrat încă din secolul al IV-lea.
Când au pus Brâul peste împărăteasa bolnavă, ea s-a vindecat îndată. Ca semn de recunoştinţă şi trăind o viaţă virtuoasă, împărăteasa a împodobit Brâul brodându-l cu fir de aur şi l-a reaşezat în racla în care-l pusese Arcadie.
Împărţirea Cinstitului Brâu
În a doua parte a secolului al XII-lea, Sfântul Brâu a fost tăiat în fragmente, iar fragmentele au fost dăruite mai multor biserici din Constantinopol.
În veacul al XII-lea, sub împăratul Manuil I Comnenul (1143-1180) s-a stabilit oficial sărbătoarea punerii în raclă a cinstitului Brâu al Maicii Domnului pe 31 august. În vechime, Sfântul Brâu se sărbătorea odată cu Așezarea Veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, pe 2 iulie.
După cucerirea Constantinopolului de către cruciați, în timpul celei de-a patra cruciade, în 1204, unele bucăți au fost furate de cetele de barbari și mutate în Apus. În urma cruciadei, două bucăţi din Cinstitul Brâu au ajuns în Franţa şi astăzi se păstrează în biserica Le Puy-Notre-Dame.
La Mănăstirea Vatoped din Athos
O parte a Brâului ajunge la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos. Potrivit unei tradiţii, Ioniţă Caloian (al doilea Țarat Bulgar între anii 1197 și 1207.) ia din Constantinopol, ca pradă de război, o bucată din Cinstitul Brâu în urma victoriei asupra lui Alexios Anghelos al III-lea.
Această bucată a fost dăruită în veacul următor mănăstirii Vatoped, de către cneazul sârbilor Lazăr I Hrebeljanović 1372-1389.
Conform unei alte tradiţii, Împăratul Ioan al VI-lea Cantacuzino (1347-1355), care a avut o dragoste deosebită faţă de Marea Mănăstire Vatoped, aşa cum reiese din mai multe mărturii, a dăruit acestei Mănăstirii o parte din Brâul Maicii Domnului. De atunci Cinstitul Brâu este păstrat în Sfânta Mănăstire Vatoped într-o raclă de argint.
În timpul stăpânirii otomane, părinţi din mănăstirea Vatoped au făcut procesiuni cu Cinstitul Brâu în Creta, Macedonia, Tracia, Constantinopol și Asia Mică pentru sfințirea și sprijinul celor înrobiți și izbăvirea de orice boală primejdioasă.
În anul 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Ţara Românească pentru îndepărtarea ciumei.
Prezența Brâului la alte mănăstiri
Mănăstirea Dionisiu deţine o mică parte din Sfântul Brâu al Maicii Domnului primită de la Mănăstirea Vatoped în schimbul unui deget de la mâna dreaptă al Sfântului Ioan Botezătorul.
O altă mică parte a Cinstitului Brâu se află la Zugdidi, în Georgia adusă de fiica împăratului bizantin Roman, căsătorită cu împăratul georgian Abuchaz. Aceasta, vindecându-se prin atingerea Brâului, a luat cu ea în noua ei patrie o parte din Cinstitul Brâu. La porunca Ţarului Rus Alexandru I, la Zugdidi, în Mingrelia, s-a ridicat o frumoasă biserică, în care se păstrează cu evlavie partea din Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, spre vindecare de grele suferinţe.
Brâul Maicii Domnului de la Kato XeniaMuntele Athos, Manastirea Vatoped
În anul 1522, două părţi ale cinstitului Brâu au fost dăruite mănăstirii de maici Kato Xenia (situată la 50 km de Volos, Grecia) în timpul unei mari epidemii de ciumă. Imediat după aducerea cinstitului Brâu, oamenii s-au însănătoşit.
În perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Kato Xenia a fost adusă la Iaşi cu ocazia hramului Sfintei Parascheva. Peste un milion de credincioşi au cinstit atunci Brâul Maicii Domnului, împreună cu moaştele Sfintei Parascheva.
În perioada 1-10 septembrie 2007, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Kato Xenia s-a aflat şi în Arhiepiscopia de Alba Iulia.
Brâul Maicii Domnului de la Kato Xenia a fost adus şi la Constanţa, pentru prima dată în anul 2002, iar pentru a doua oară în anul 2008.
Anul acesta, sfântul odor a ajuns la mai multe biserici de pe teritoriul țării noastre.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Basilica.ro
