Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României în cazul neplăţii primei zile de concediu medical.
În sesizarea depusă, Avocatul Poporului invocă neconstituţionalitatea prevederilor articolului II din Ordonanta de urgenţă nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, considerând că ele „contravin prevederilor constitutionale, ale articolul 1 alin 5 referitor la principiul securităţii juridice şi al previzibilităţii normei, articolul 34 privind ocrotirea sănătăţii, articolul 44 privind dreptul de proprietate privată şi articolul 47 referitor la protecţia socială a cetăţenilor, precum şi articolul 115.”
De asemenea, Avocatului Poporului face trimitere la jurisprudenţa recentă a CCR, care a reţinut că, pentru a beneficia de asigurare de sănătate, trebuie plătită o „primă” de asigurare, denumită contribuţia de asigurări sociale de sănătate, care are o destinaţie specială, iar sumele rezultate se constituie venit la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
CITEȘTE ȘI: FABC: Neplata primei zile de concediu medical, o măsură care discriminează bolnavii de cancer. A fost sesizat Avocatul Poporului. Urmează instanțele europene
„Astfel, plata contribuţiei garantează persoanei în cauză, salariat sau pensionar, calitatea de asigurat la sistemul public de sănătate. Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, iar protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident şi asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu se realizează pe baza participării obligatorii la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea FNUASS din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, arată Avocatul Poporului.
În considerentele aceleiaşi decizii, Curtea a stabilit: „Consacrarea prin lege a asigurărilor sociale presupune drepturi şi obligaţii atât pentru asigurat, cât şi pentru stat, esenţială fiind acoperirea unui risc în cazul producerii anumitor evenimente ce privesc sănătatea asiguraţilor. Dreptul la ocrotirea sănătăţii impune stabilirea riscurilor asigurate într-o manieră care să protejeze viaţa şi integritatea corporală”.
Totodată, Curtea Constituţională a reţinut că „plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate asigură atât finanţarea sistemului de sănătate, cât şi accesul la servicii medicale pentru asiguraţi”.
„Cu alte cuvinte, contribuind la FNUASS, contribuabilii beneficiază, atunci când au nevoie, de consultaţii gratuite la medicul de familie, medicamente gratuite sau compensate, investigaţii medicale şi spitalizare. Având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, observăm că întrucât plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este obligatorie şi conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asiguraţii în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale şi instituţionale, are obligaţia de a asigura plata prestaţiilor aferente acestei protecţii, inclusiv a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, că expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuţiei achitate”, arată Instituția Avocatul Poporului.
În plus, dispoziţiile articolului 47 alin.(2) din Constituţie stabilesc că salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială, iar printre acestea se regăsesc şi cele privind sănătatea salariaţilor.
„Cu alte cuvinte, legiuitorul are obligaţia constituţională pozitivă de a reglementa concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, sens în care a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvemului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Este adevărat că instanţa de contencios constituţional apreciază că statul are libertatea de a stabili modul de acordare, baza de calcul, cuantumul şi durata acordării indemnizaţiilor de incapacitate temporară de boală, însă opţiunea legislativă nu trebuie să golească de conţinut dreptul constituţional protejat şi să nu aducă atingere substanţei sale esenţiale. Or, prin neplata indemnizaţiei de incapacitate temporara de boala corespunzătoare primei zile de concediu medical, exerciţiul dreptului constituţional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăşi substanţa sa”, precizează Avocatul Poporului.
Instituția apreciază că este încălcat dreptul la ocrotirea sănătăţii, prevăzut de articolul 34 din Constituţie.
„Curtea, în jurisprudenta sa, a statuat că, potrivit articolului 34 din Constitufie, dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, ceea ce semnifică faptul că statul are obligaţia pozitivă generală de a lua măsuri în acest sens prin garantarea unui cadru legislativ corespunzător şi alocarea resurselor necesare pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, organizarea asistentei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, matemitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale”, comentează Avocatul Poporului, care susține că obligatia statului este una de „rezultat”, care „interzice diminuarea standardului de protecţie socială deja dobândit”, în condiţiile în care „destinaţia precisă a contribuţiilor de sănătate creează un drept de creanţă social” al cetăţeanului asupra fondului respectiv.
„Atunci când statul colectează resurse sub titlu de contribuţii de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o detumare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestaţia de protecţie oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuţia de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinaţie specială într-un impozit mascat, fară o contraprestaţie corelativă, încălcând astfel însăşi raţiunea existenţei FNUASS. Or, dacă natura juridică a contribuţiei la sănătate este una specială (cu destinaţie precisă), atunci orice limitare de la un drept, în condiţiile în care cota de contribuţie rămâne neschimbată, poate fi interpretată ca o încălcare a protecţiei sociale, dar şi a unui drept patrimonial corelativ contribuţiilor plătite”, argumentează Avocatul Poporului.
În documentul înaintat CCR se face referire şi la nerespectarea dreptului de proprietate private, ţinând cont de natura patrimonială a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă.
„Faptul că prima zi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă nu este remunerată aduce atingere, pe de-o parte, principiului securităţii juridice, întrucât cetăţeanul care şi-a achitat contribuţiile sociale conform legii are aşteptarea legitimă ca, în momentul survenirii riscului asigurat (boala), protecţia oferită de stat să fie completă, nu fragmentată arbitrar, iar pe de altă parte, dreptului la sănătate, întrucât acest aspect se circumscrie obligaţiei pozitive a statului de ocrotire a dreptului la sănătate”, nuanțează Avocatul Poporului.
Sesizarea Avocatului Poporului mai face referire la încălcarea principiului securităţii juridice, nerespectarea cerinţei de proporţionalitate a măsurii şi nerespectarea interdicţiei de adoptare a ordonanţelor de urgenţă care produc efecte negative asupra exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.
