Descoperită de un adolescent în timpul unei plimbări pe un câmp din Berlin, o monedă bătută în orașul antic Troia deschide o fereastră neașteptată asupra schimburilor încă în mare parte necunoscute dintre Marea Mediterană și Europa de Nord, scrie revista franceză GEO.
Pe străzile Berlinului, departe de țărmurile Mării Egee și de ruinele antice, un băiat de treisprezece ani a găsit o mică monedă de bronz veche de peste două mii de ani. Pe pământul unui câmp din cartierul Spandau, tânărul băiat a zărit un obiect metalic și l-a ridicat. Intrigat de descoperirea sa, a decis să-l ia într-o excursie școlară la Muzeul PETRI, dedicat arheologiei.
Puștiul și-a încredințat comoara unor specialiști care au dezvăluit ulterior că moneda a fost bătută în Troia, în ceea ce este acum nord-vestul Turciei, între anii 281 și 261 î.Hr., într-o perioadă în care regatele elenistice încă modelau echilibrul lumii mediteraneene, se arată într-un comunicat al instituției.
Două portrete ale zeiței Atena
Este pentru prima dată când un artefact grecesc antic a fost descoperit la Berlin. Trebuie spus că obiectul, vechi de exact 2.300 de ani, nu ar fi trebuit să fie niciodată acolo. „Acest băiat și-a dat seama că a găsit ceva interesant și a vrut să afle mai multe. Colegul meu l-a examinat și l-am auzit spunând: «Oh, este foarte interesant»”, a explicat Jens Henker, arheolog la Autoritatea Patrimoniului din Berlin, site-ului de știri german Deutsche Welle.
O față a monedei înfățișează capul zeiței Atena purtând un coif corintic, în timp ce cealaltă o înfățișează împodobită cu o coafură, fluturând o suliță în mâna dreaptă și ținând un fus în stânga. Acest motiv conferă acestui obiect, puțin mai mare decât o unghie, o dimensiune simbolică ce depășește cu mult valoarea sa materială.
O necropolă dezgropată
Săpăturile efectuate la locul descoperirii au confirmat ulterior că în acea zonă a fost odată o necropolă datând din epoca bronzului sau din epoca timpurie a fierului. Arheologii au găsit ceramică, obiecte din bronz și chiar rămășițe umane incinerate, „dovezi clare că zona a fost folosită ca loc de înmormântare”.
Prin urmare, artefactul ar fi putut fi plasat într-un mormânt, nu pentru costul său, ci pentru valoarea sa simbolică. Printre celelalte descoperiri datând din perioada imperială romană găsite la fața locului se numără și o teacă de cuțit slavă.
Cel mai fascinant mister rămâne: călătoria sa. Specialiștii au emis mai multe ipoteze, fără a putea ajunge la o concluzie definitivă. Poate că moneda a călătorit pe rute comerciale antice, cum ar fi rutele chihlimbarului, sau poate că a aparținut unui mercenar care se întorcea din lumea greacă. Nimic nu este sigur, însă. Jens Henker adaugă că, dacă moneda aceasta ar putea vorbi, ar spune, fără îndoială, „o poveste incredibilă”.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Landesdenkmalamt Berlin/ PETRI Berlin / Christof Hannemann
CITEȘTE ȘI: Un tezaur de monede din aur, bătute între anii 60 și 20 î.Hr., a fost descoperit în Țara Galilor
