Identificarea în Asia de Est a unei tehnici de producție a uneltelor din piatră pe care cercetătorii nu au mai întâlnit-o până acum acolo a dezvăluit că oamenii antici din regiune au experimentat mai multe schimbări culturale decât se credea anterior.
Descoperirile din paleoliticul mediu din alte părți ale lumii indică evoluții cheie în tehnologia și comportamentul uman antic. Paleoliticul mijlociu este a doua subdiviziune a Paleoliticului – sau Epoca Veche a Pietrei – și se întinde cu aproximativ 300.000 până la 40.000 de ani în urmă. Această eră începe în jurul perioadei în care oamenii moderni timpurii și oamenii de Neanderthal au apărut pentru prima dată, scrie revista australiană Cosmos.
Descoperirile din Europa și Africa arată că oamenii străvechi din aceste zone trăiau vremuri dinamice, cu multe schimbări în stilul lor de viață. Cu toate acestea, în Asia de Est evoluția a fost adesea considerată ca o perioadă relativ statică.
O nouă cercetare publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences contestă această percepție. Studiul analizează descoperirile din situl Longtan din sud-vestul Chinei, care datează de acum 55.000 de ani.
Artefactele arată „Tehnologia Quina” – o metodă de fabricare a uneltelor din piatră – identificată anterior în Europa, dar niciodată până acum în Asia de Est. „Reprezintă o mare schimbare a modului în care gândim despre acea parte a lumii în acea perioadă de timp și chiar ridică întrebarea: ce alte activități aveau oamenii în această perioadă și nu am găsit încă? Cum va schimba acest lucru modul în care gândim despre oamenii și despre evoluția umană în acest domeniu?”, apreciază Ben Marwick, profesor de arheologie la Universitatea din Washington din SUA, coautor al studiului.
Un instrument cheie în sistemul Quina este racleta – o unealtă de piatră groasă, asimetrică, cu o margine de lucru largă și ascuțită.
Mai multe astfel de instrumente răzuitoare au fost găsite la Longtan, precum și bucățile rupte când au fost făcute răzuitoarele. Micile zgârieturi și așchii de pe unelte indică că acestea au fost folosite pentru răzuirea și zgârierea oaselor, coarnelor sau a lemnului.
Nu se știe cum a apărut metoda Quina de producție a sculelor în China de Est. O posibilitate este ca tehnica să se fi dezvoltat local. Dacă acesta este adevărul, descoperirile care datează din perioade anterioare ar putea constitui dovezi că oamenii antici din Asia de Est experimentau producția de unelte înainte de a aborda metoda Quina.
De asemenea, echipa de cercetători implicată în acest studiu nu știe ce specie de oameni antici a fost responsabilă pentru instrumentele Quina. Arheologii speră că descoperirile viitoare vor rezolva acest mister. „Acest lucru ar putea răspunde la întrebarea dacă aceste instrumente sunt produsul unui om modern ca tine și mine. Nu s-au găsit niciodată oameni de Neanderthal în Asia de Est, dar am putea găsi un Neanderthal? Sau, mai probabil, am putea găsi un Denisovan, care este un alt tip de strămoș uman? Dacă putem găsi rămășițele umane asociate cu această perioadă, am putea găsi ceva surprinzător – poate chiar un nou strămoș uman despre care nu știm încă.” explică Marwick.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Cosmos/ Ben Marwick
CITEȘTE ȘI: Un arheolog susține că a descoperit în Siria cel mai vechi alfabet din lume
