În lumea modernă, considerăm că o alimentație corectă este esențială pentru sănătatea noastră. Medicii din Grecia antică și Roma știau și ei acest lucru. De fapt, sfaturile legate de dietă erau un pilon al practicii medicale și al rutinelor de sănătate.
Există încă din acele vremuri discuții ample și complicate despre cum să asociem alimentele și băuturile pentru a rămâne sănătoși, scrie revista australiană Cosmos.
Unele dintre ideile lor – cum ar fi consumul de pește și legume ca o modalitate sănătoasă de a pierde în greutate – au sens astăzi. Dar alții pot ridica sprâncenele, de exemplu în fața recomandării unei diete bazate exclusiv pe smochine pentru sportivii olimpici.
Deci, cum arătau dieta și alimentația în vremurile străvechi? Și există ceva ce putem învăța astăzi?
Dieta nu se rezumă doar la mâncare și băutură
În vremurile moderne, dieta se referă la mâncare și băutură. În cele mai vechi timpuri, însă, ideea de dietă era mai extinsă. Cuvântul nostru „dietă” provine din cuvântul grecesc antic „diaita”, care înseamnă „mod de viață”. Se referă la ceea ce mâncăm și bem, dar se referă și la stilul nostru de viață în ansamblu – inclusiv exerciții fizice, somn, sex și alte activități.
CITEȘTE ȘI: Medicina societății medievale se baza pe tortură și remedii înspăimântătoare
Când prescriau o „diaita”, medicii antici nu le spuneau pacienților doar ce să mănânce și să bea. De asemenea, i-au sfătuit cu privire la ce fel de alte activități ar trebui să facă, cum ar fi exercițiile fizice sau chiar mersul la teatru.
De exemplu, în „Cartea a șasea a epidemilor”, un text medical scris la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr., autorul face apel la moderație nu doar în ceea ce mâncăm și bem, ci și în ceea ce privește exercițiile, somnul și sexul.
Medicii antici credeau că echilibrul este important pentru sănătate.
Atleții adoptau diete extreme
Cu toate acestea, nu toate textele antice pledează pentru moderație. Există unele cazuri extreme de dietă. De exemplu, istoricul Hegesander din Delphi (secolul al II-lea î.Hr.) a scris: „Anchimolus și Moschus, care erau profesori sofisticați în Elis, nu au băut decât apă toată viața și nu au mâncat decât smochine, dar nu au fost mai puțin viguroși din punct de vedere fizic decât oricine altcineva. Transpirația lor mirosea însă atât de urât, încât toată lumea încerca să-i evite în băi”.
În secolul al VII-lea î.Hr., antrenorii atleților s-au concentrat, de asemenea, pe dietă ca o modalitate de a îmbunătăți condiția fizică a sportivilor lor. Antrenori precum Iccus din Tarentum au introdus diete stricte pentru sportivii lor, pentru a încerca să obțină un avantaj competitiv. Cu toate acestea, metodele lor au fost adesea îndoielnice, conform standardelor de astăzi și a cunoștințelor noastre despre nutriție.
De exemplu, alergătorul olimpic Chionis din Laconia se pare că avea și o dietă strictă pe bază de smochine atunci când se antrena pentru competițiile sale. El a câștigat în evenimentul de la Jocurile Olimpice din 668, 664, 660 și 656 î.Hr., un record remarcabil.
Alți sportivi, precum Eurymenes din Samos (secolul VI î.Hr.), au optat pentru o dietă compusă în întregime din carne.
Cu toate acestea, nu există dovezi care să arate că dietele acestea limitate ar fi îmbunătățit performanța atletică și nu ar fi recomandate astăzi.
Perspectiva unui medic antic
Medicii greci și romani nu au putut efectua studii controlate așa cum fac oamenii de știință astăzi. Cu toate acestea, ei au fost observatori atenți ai efectelor anumitor alimente asupra pacienților lor – și au văzut cu ochii lor că o dietă proastă nu este bună pentru noi.
De exemplu, medicul Galen din Pergam (129-216 d.Hr.), în lucrarea sa „Hygiene”, atribuie starea de sănătate a pacienților săi unei diete proaste.
„Unii care sunt bolnavi continuu, nu din cauza constituției intrinseci a corpului, ci printr-un regim prost, sau duc o viață inactivă, sau muncesc prea mult, sau greșesc cu privire la calitățile, cantitățile sau timpii alimentelor, sau fac exerciții dăunătoare, sau greșesc în ceea ce privește cantitatea de somn, sau îngăduința excesivă în sex, sau grijirea inutilă. În fiecare an văd foarte mulți care sunt bolnavi dintr-o astfel de cauză.”, susține medicul.
CITEȘTE ȘI: A fost Egiptul poarta de intrare a ciumei în zona mediteraneană?
Galen s-a gândit foarte mult la modul în care anumite alimente și băuturi ne afectează sănătatea și a scris diverse cărți pe acest subiect.
Un exemplu în acest sens este „Despre puterile alimentelor”. Această lucrare conține multe anecdote.
Aflăm astfel că un tânăr a băut sucul plantei scammony (Convolvulus scammonia), „pentru a-și curăța sistemul” (probabil ca laxativ). Cu toate acestea, „la cinci ore de la administrare nu a avut loc nicio evacuare și s-a plâns că i se simțea stomacul comprimat, burta îi era grea și umflată, în consecință era palid și anxios.”
De asemenea, Galen a recunoscut că dietele afectează oamenii în moduri diferite:„unii oameni sunt vătămați și alții sunt favorizați de aceleași lucruri și în mod similar sau contrariu. […] Știu de unii care se îmbolnăvesc imediat, dacă rămân trei zile fără mișcare, iar alții care continuă la infinit fără exerciții și totuși sunt sănătoși”.
Nutriție și echilibru
Sfatul lui Galen pentru pacienții supraponderali sau obezi poate suna familiar: o dietă „de subțiere” și multă alergare rapidă. Așadar, exerciții fizice, combinate cu alimente care te satură, dar nu te fac să te îngrași. Un astfel de regim presupune să mănânci legume și pește și să eviți grâul, carnea roșie, fructele și vinul.
S-au schimbat multe în lumea dietei și a nutriției. Acum avem nutriționiști profesioniști și metode empirice de măsurare a valorilor nutriționale ale alimentelor. Cu toate acestea, în definiția lor mai largă a „dietei”, medicii antici au identificat ceva care rămâne la fel de adevărat și astăzi: importanța alimentației corecte ca parte a unui stil de viață sănătos, unul care are grijă de trup și minte și include exerciții, somn și plăcere.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Mormintele antice oferă informații prețioase despre afecțiunile oamenilor și medicina de atunci
