Consiliul Concurenței analizează preţurile de echilibrare de pe piaţa de energie şi modul cum se formează acestea. Nu a fost identificată, până în prezent niciun fel de suspiciune de încălcare a Legii concurenţei.
„În ce priveşte preţurile de echilibrare, avem în curs o analiză, nu o investigaţie. Nu există niciun fel de suspiciune că lucrurile funcţionează cu încălcarea Legii concurenţei, însă căutăm să înţelegem de unde preţurile acestea. Ştiţi mai bine decât mine că acestea sunt punctuale, nu au caracter de continuitate. În orice caz, ne uităm foarte atent pe piaţa aceasta de echilibrare şi încercăm să înţelegem cum se formează preţurile. Am venit, într-adevăr, cu propuneri către legiuitor. Noi avem o cooperare bună şi cu ANRE. Avem o problemă, într-adevăr, pe interconectare, pe piaţa de echilibrare cu ţările din proximitate Ungaria, Bulgaria, Grecia, Slovacia, acolo ar trebui ar trebui investit. Evident că în situaţia în care am avea o piaţă regională, interesant ar fi să avem o piaţă unică realmente şi pe componenta de echilibrare. Preţurile nu vor mai fi aşa de mari nici în România”, a explicat Dan-Virgil Pascu, vicepreşedinte Consiliului Concurenţei.
Consiliul Concurenţei monitorizează piaţa de energie electrică şi a gazelor naturale de foarte multă vreme.
„Utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie, de la investigaţii de încălcare, investigaţii sectoriale, analize, studii. Suntem implicaţi în procesele de avizare legislativă (…) Văzând calendarul iniţial, am crezut că termenul de aprilie 2025 e în legătură cu competiţia electorală care se află acum, aceasta fiind raţiunea pentru care nu sunt deschise. Veştile cu privire la depozitele cu 101% sunt, fără îndoială, îmbucurătoare. Noi la Consiliul Concurenţe rămăsesem la 99,78%. E absolut important să mai trecem un sezon rece. Cel puţin în ce priveşte piaţa gazelor naturale, aceasta este pronunţat meteo-dependentă. De la 1 aprilie (2025, n.r), lucrurile vor trebui să meargă gradual. Componenta de protecţie socială, evident, este o importanţă majoră şi nu poate fi neglijată. După liberalizarea pieţei de gaze, doar 43% dintre consumatorii din România au optat pentru dreptul de exigibilitate. Ceilalţi au rămas la fostul furnizor, iar dintre aceia care au optat pentru dreptul de a schimba furnizorul, 91% nu l-au schimbat. Deci, în realitate, deşi există un cadru legal foarte funcţional, există, arhitectura asta juridică normativă (…) Trebuie lucrat cumva la educarea consumatorului final şi trebuie ca el să înţeleagă care îi sunt drepturile, care îi sunt obligaţiile şi care sunt posibilităţile”, a mai menţionat Dan-Virgil Pascu.
