În timp ce studiem planete îndepărtate, Pământul pierde specii fără de care viața omului nu este posibilă. Un grup numeros de oameni de știință a emis un avertisment din care răzbate foarte clar mesajul că omenirea are nevoie să caute soluții imediate pentru salvarea Terrei și a speciilor care trăiesc aici. Dispariția unui număr foarte mare de plante are efecte majore asupra sistemului medical, în contextul în care cercetătorii constată creșterea riscului ca omenirea să piardă „până la jumătate dintre toate viitoarele medicamente”.
La ora actuală, aproape jumătate dintre plantele cu flori sunt în pericol, numărul acestora fiind estimat de cercetători la peste 100.000. Totodată, 77% dintre plantele care nu au fost încă descrise de oamenii de ştiinţă sunt la limita riscului. Multe dintre acestea dispar în perioada cuprinsă între descoperirea lor şi momentul în care sunt catalogate, un proces ce durează, în medie, circa 16 ani.
Matilda Brown, analistă în domeniul conservării, atrage atenția că principala cauză a acestor dispariţii este pierderea habitatului, prin defrişări ori ridicarea de baraje ce inundă zonele fluviale din amonte. Schimbările climatice sunt „cu siguranţă la orizont”. Din păcate, această ameninţare este mult mai greu de evaluat.
Raportul „Situaţia plantelor şi ciupercilor din lume”, care include aceste constatări, a fost publicat de mai mulți cercetători, printre care o regăsim și pe Matilda Brown.
Speciile nou descoperite dispar foarte repede
Oamenii de știință cer prin acest document ca toate speciile nou descrise să fie considerate ameninţate, cu excepţia situaţiilor în care se dovedeşte contrariul.
„Ne referim la peste 100.000 de specii care sunt ameninţate – mai mult decât numărul total al speciilor de mamifere, păsări, reptile, peşti, toate vertebratele noastre la un loc. Iar când ne gândim că nouă din 10 dintre medicamentele noastre provin din plante, ceea ce ne-ar putea aştepta este pierderea a până la jumătate dintre toate viitoarele noastre medicamente. Nu este un număr mare, dacă eşti o plantă. Este un număr mare în ceea ce priveşte impactul potenţial pentru umanitate”, avertizează Matilda Brown.
CITEȘTE ȘI: Peste 3.500 de specii invazive amenință Planeta
Cercetătorii au constatat că multe specii recent descrise sunt mai vulnerabile la extincţie deoarece sunt specifice doar unei singure regiuni sau se află în zone intens marcate de activitatea umană.
Astfel, există numeroase zone aflate „în umbră”, în Amazonia, India, China, regiuni tropicale din Asia de Sud-Est şi părţi din Orientul Mijlociu, unde conflictele, terenul greu accesibil şi lipsa de finanţare au reprezentat o provocatoare pentru activităţile de explorare ale botaniştilor.
Se lucrează prea încet
Raportul „Situaţia plantelor şi ciupercilor din lume”, Grădinile Botanice Regale din Kew, a rezultat în urma contribuției a peste 200 de oameni de ştiinţă din 102 instituţii din 30 de ţări. Analiza include „The World Checklist of Vascular Plants” (WCVP), cea mai completă bază de date cu specii de plante cunoscute, conţinând peste 350.000 de nume.
CITEȘTE ȘI: Pământul se sufocă! Poluarea distruge omenirea
Rafeal Govaerts, care a petrecut 35 de ani întocmind această listă, a declarat că a fost inspirat de visul lui Charles Darwin de a vedea înregistrate toate speciile de plante de pe Pământ.
Această listă trebuie actualizată continuu, în contextul în care aproximativ 2.500 de specii noi sunt descrise oficial în fiecare an.
Lista exclude, însă, speciile de ciuperci, unele dintre cele mai puţin înţelese componente ale lumii naturale. Micologii – cei care studiază ciupercile – estimează că există în jur de 2,5 milioane de specii, din care au fost catalogate 155.000.
„Cunoaştem mai multe despre suprafaţa planetei Marte decât ştim despre ciupercile de pe această planetă”, a atras atenția Alexandre Antonelli, profesor şi director ştiinţific la Grădinile Botanice Regale din Kew.
Oamenii de știință sunt de părere că, în ritmul actual al procesului de descriere ştiinţifică, ar fi nevoie de 750-1.000 de ani pentru a cataloga toate speciile de ciuperci. Cercetătorii cred că secvenţierea ADN-ului şi studierea datelor moleculare ar putea grăbi acest proces.
Antonelli şi-a exprimat speranţa că studiul acesta va încuraja factorii de decizie să ia în considerare plantele şi ciupercile în alegerea zonelor ce necesită protecţie, în cadrul obiectivului internaţional de protejare a 30% din planetă până în 2030, şi să nu se concentreze doar asupra animalelor.
„Deoarece plantele şi ciupercile reprezintă piatra de temelie a tuturor ecosistemelor vieţii umane, credem cu certitudine că trebuie să facem parte din acel proces de identificare a 30×30 – zonele care sunt cele mai importante pentru diversitatea plantelor şi ciupercilor”, a concluzionat Alexandre Antonelli.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Declinul speciilor. Pierderea globală a biodiversității devine evidentă
