Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timişoara va primi peste 35 de milioane de lei, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Banii sunt destinați modernizării infrastructurii unităţii spitaliceşti şi dotarea cu echipamente şi materiale necesare pentru prevenirea, diagnosticul şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM), investiţia vizând reducerea infecţiilor nosocomiale.
Valoarea totală a proiectului este de 35,312 milioane de lei, din care valoarea eligibilă din PNRR (fără TVA) este de 29,674 milioane de lei, iar valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile din PNRR este de 5,638 milioane de lei. Termenul de finalizare este 2 mai 2024.
A fost semnat contractul pentru acest proiect, care are ca obiective specifice:
- realizarea unui sistem integrat de control microbiologic al aerului în cadrul Compartimentului de Politraumatologie şi ATI – Traumă din cadrul clădirii Casa Austria a unităţii,
- asigurarea capacităţii de testare, diagnostic şi stabilire terapie, ca bază pentru orientarea clinică, prin dotarea cu o linie automată de microbiologie de ultimă generaţie pentru identificarea micro-organismelor şi efectuarea antibiogramelor, care va conduce automat la monitorizarea IAAM,
- monitorizarea tendinţelor, inclusiv apariţia focarelor epidemice
- creşterea calităţii serviciilor medicale.
„Proiectul mai prevede și dotarea staţiei de sterilizare, a blocurilor operatorii şi a secţiilor cu risc crescut din cadrul spitalului (provenite din contact direct şi/sau cu transmitere respiratori sau prin aerosoli) pentru dezinfecţia aerului şi a suprafeţelor, echipamente de sterilizare şi protecţie, pentru asigurarea asepsiei, în vederea prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale şi reducerii vulnerabilităţilor spitalului”, a menționat dr. Dorel Săndesc, Managerul general al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timişoara.
Implementarea standardelor EUCAST la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timişoara se va realiza prin actualizarea procedurilor existente şi instituirea unui proces de educaţie continuă a personalului, în vederea supravegherii rezistenţei la antibiotice prin elaborarea de ghiduri pentru stabilirea antibioterapiei empirice, participarea la elaborarea politicii locale de utilizare a antibioticelor prin adaptarea ghidurilor naţionale la nivelul unităţii sanitare, monitorizarea bacteriilor MDR, identificarea trendurilor de rezistenţă la antibiotice.
