Scriitorii care au anticipat VIITORUL

Autori ca Arthur C. Clarke sau Jules Verne au pus bazele literaturii științifico-fantastice, în secolul al XIX-lea. Romanele acestora au anticipat și au inspirat multe dintre invențiile și descoperirile științifice ulterioare.

Cei doi nu sunt însă singurii scriitori ale căror opere prezic viitorul științei cu o precizie uluitoare. Vă prezentăm o listă întocmită de Business Insider cu cele mai interesante profeții făcute de autori în romanele lor, profeții care s-au îndeplinit.

Patru dintre cărțile lui Herbert George Wells apar pe lista previziunilor, fiind cel mai prezent dintre autorii incluși.

Născut în Anglia, la jumătatea secolului al XIX-lea (anul 1866), scriitorul este cunoscut pentru romane ca „Războiul Lumilor”, „Mașina Timpului” ori „Omul Invizibil”, care au vândut numeroase exemplare și au fost adaptate pentru radio, pentru micul și marele ecran ori pentru scenă.

Volumul „When the Sleeper Wakes” („Când se va trezi Cel-Care-Doarme”), scris în 1899, anticipează apariția ușilor automate, cu senzori de mișcare. Acestea au fost inventate în 1960, la 61 de ani de la romanul lui Wells.

De asemenea, folosirea tancurilor în război a fost anticipată de Wells în 1903, în „The Land Ironclads”. Primele blindate pe șenile au fost trimise în luptă în timpul primului război mondial, în 1916, la 13 ani de la publicarea romanului.

O altă predictie a scriitorului este introducerea bombelor atomice, pe care Wells o prezintă în „The World Set Free” („Lumea eliberată”), carte publicată în 1914. Prima bombă atomică folosită în război, a fost lansată asupra Hiroshimei, în 1945, la 31 de ani de apariția volumului.

„Men like Gods” („Oamenii ca zeii”), publicata în 1924, anticipează introducerea mesageriei vocale. Aceasta a devenit populară abia în anii ’80.

Cărțile lui Jules Verne au inspirat oamenii de știință

Cărțile lui Jules Verne, poet, scriitor și dramaturg francez, născut în 1828, apar de trei ori pe lista alcătuită de Business Insider.

Verne nu numai că a anticipat descoperirile viitoare, dar a și influențat cursul istoriei, romanele lui reprezentând o inspirație reală pentru oamenii de știință.

Simon Lake, unul dintre pionierii submarinelor, spunea că a fost serios influențat de „20.000 de Leghe sub Mări”, publicată în 1870. Cartea a fost o sursă de inspirație și pentru William Beebe, biolog marin, Ernest Shackleton, explorator polar, Robert Ballard, oceanograf, ori pentru celebrul Jacques Cousteau. Submarinul electric, pe care îl anticipează romanul, a fost inventat în 1960, la 90 de ani de la publicare.

„De la Pământ la Lună”, apărută în 1865, a servit drept sursă de inspirație pentru Konstantin Tiolkovski, Hermann Oberth și Robert Goddard, care au pus bazele astronauticii și au contribuit la dezvoltarea primelor rachete.

Frank Borman, Jim Lovell si William Anders, membri ai echipajului Apollo 8, primul care a ajuns pe orbita Lunii, au spus că Jules Verne este „în mod real, unul dintre pionierii erei spațiale”. Modulele spațiale lansate din Florida, care amerizează în ocean la revenirea pe Pământ, au fost folosite pentru prima oară în 1969, la 104 ani de la publicarea romanului. Pânzele solare, descrise în carte, au fost introduse de agenția spațială japoneză JAXA, în 2010, la 145 de ani de la apariția romanului.

„O zi din viața unui ziarist american în anul 2889” anticipează „reclamele atmosferice” – scrisul pe cer – apărute după 26 de ani, în 1915, la un miting aviatic, în San Francisco, dar și apelurile video, introduse peste 75 de ani, la Târgul Mondial de la New York.

Alți oameni de știință, exploratori și pionieri influentați de operele lui Jules Verne sunt Alberto Santos-Dumont, inventatorul dirijabilului, Igor Sikorski, inventatorul primului elicopter produs în serie, Richard Byrd, aviator și explorator polar, Edwin Hubble, astronom și cosmolog american, speologii Edouard-Alfred Martel și Norbert Casteret, exploratorul polar Fridtjof Nansen, inventatorul Guglielmo Marconi, ori Yuri Gagarin, primul om în spațiul cosmic.

Vizionarul Arthur C. Clarke

Scriitorul britanic Arthur C. Clarke, născut în 1917, la Minehead, apare pe lista predicțiilor de trei ori.

„2001: O Odisee Spațială”, ecranizată de Stanley Kubrick, anticipează apariția sateliților de comunicații, încă din 1951, cu 14 ani înainte de lansarea primului satelit. „The City and the Stars” („Orașul și Stelele”), publicată în 1956, intuiește apariția realității virtuale, cu zece ani înaintea introducerii primului simulator de zbor vizual.

Arthur C. Clarke are meritul de a fi prezis și lansarea turismului spațial, în „A Fall of Moondust”, în 1961.

Multimilionarul Dennis Tito a devenit primul turist spațial, în 2001, la 39 de ani de la romanul lui Clarke, atunci când a petrecut o săptămână pe Stația Spațială Internațională.

Ceilalți autori ale căror romane sunt incluse de Business Insider pe lista previziunilor impresionante în domeniul științei și al descoperirilor sunt, în ordinea cronologică a apariției volumelor:

•  Jonathan Swift, „Călătoriile lui Gulliver”, 1735: Swift a anticipat, corect, faptul că planeta Marte are doi sateliți naturali. Lunile lui Marte, Phobos și Deimos, au fost descoperite în 1877, la 142 de ani de la publicarea romanului. Din punct de vedere al timpului scurs pâna la împlinirea ei, această predicție este depășita doar de pânzele solare, anticipate de Jules Verne cu 145 de ani înaintea lansării lor.
• Edward Bellamy, „Privind înapoi”, 1888: Romanul lui Bellamy introduce „cărțile de credit”, care funcționau, mai degrabă, ca niște carduri de debit. Cărțile de credit au fost inventate în 1950, la 62 de ani de la publicarea volumului.
•  Edwin Balmer și William MacHarg, „The Achievements of Luther Trant”, 1910: Balmer și MacHarg, fratele soției sale, au anticipat inventarea poligrafului, cu 11 ani înaintea apariției acestuia. Primul detector de minciuni a fost inventat de John Augustus Larson și a fost folosit de polițiștii din Berkeley, California.
• Hugo Gernsback, „Ralph 124C 41+”, 1911: Gernsback prezice, în mod corect, apariția radarului, cu 24 de ani înaintea inventării acestuia. În acealasi volum, autorul anticipează introducerea energiei solare, care a început să aibă aplicații practice peste mai mult de 60 de ani.
• J.B.S Haldane, „Dedal; sau știința și viitorul”, 1924: Haldane a prezis apariția fertilizării in-vitro. Procedura a reușit pentru prima oară abia în 1977, la 53 de ani după publicarea cărții.
• Aldous Huxley, „Minunata lume nouă”, 1932: Romanul lui Huxley, care descrie o societate futuristă distopică, menționează folosirea unor medicamente care modifică starea de spirit și a ingineriei genetice. Medicamentele antidepresive au fost introduse în 1950, la 18 ani de la volumul scris de Huxley, în timp ce prima manipulare a ADN-ului a avut loc la 40 de ani de la publicarea cărții, în 1972.
• George Orwell, „O mie noua sute optzeci si patru”, 1949: Celălalt roman celebru care înfățișeaz„ un viitor sumbru, distopic, a fost scris de Orwell în 1948 și publicat un an mai târziu. Ideea unui guvern care își spionează atent cetățenii a fost confirmată peste 65 de ani, odată cu scandalul domestic în care a fost implicată Agenția de Securitate Națională din Statele Unite (NSA).
• Ray Bradbury, „Fahrenheit 451”, 1953: Bradbury anticipează folosirea căștilor audio introduse în urechea externă. Acestea au fost lansate la mai mult de cincizeci de ani de la publicarea volumului.
• Robert Heinlein, „Străin în țară străină”, 1961: Romanul lui Heinlein a menționat pentru prima dată paturile cu apa. Patentul pentru acest gen de saltele a fost obținut abia zece ani mai târziu.
• John Brunner, „Zanzibar”, 1969: Volumul scris de Brunner intuiește corect multe dintre evenimentele viitoare, în special pe cele de ordin social, economic și politic. Pe lângă televiziunea prin satelit, mașinile electrice și imprimantele laser, romanul anticipează formarea Uniunii Europene, decriminalizarea marijuanei, declinul economic al orașului Detroit și lupta împotriva industriei de tutun.
• Martin Caidin, „Cybrog”, 1972: Caidin prezice folosirea membrelor bionice, cu 41 de ani înaintea introducerii acestora. De câțiva ani, specialiștii au realizat primele proteze bionice, care înlocuiesc membrele amputate ale pacienților.
• Douglas Adams, „Ghidul Autostopistului Galactic”, 1980: Romanul lui Adams prezintă un dispozitiv care realizează traduceri audio în timp real. În 2014 a început dezvoltarea unor aplicații pentru telefoanele mobile care îndeplinesc aceeași functie, la 34 de ani de la publicarea volumului.
• William Gibson, „Neuromantul”, 1984: William Gibson a anticipat, în mod corect, apariția ciberspațiului și a hackerilor. Internetul a fost lansat la șapte ani după ce volumul său a fost publicat.
• Ray Kurzweil, „Epoca mașinilor inteligente”, 1990: Volumul lui Kurzweil prezice că, în viitor, computerele vor învinge oamenii la sah. În 1996, computerul Deep Blue, realizat de IBM, a devenit primul calculator care a câștigat o partidă împotriva unui campion mondial la șah, contra rusului Gary Kasparov. Acesta și-a luat revanșa în următoarele partide și a castigat meciul. Un an mai târziu însă, Deep Blue l-a învins, din nou, pe Kasparov, de data aceasta câștigând două partide și obținand trei remize. Deep Blue a devenit primul computer care a câștigat un meci împotriva unui campion mondial.

Autor: Isabela Nicolescu

Foto: Pixabay.com/ Internet