România urmează să aplice Modelul Kurzarbeit, care presupune asigurarea unui program flexibil de muncă. Anunțul a fost făcut chiar de către premierul Ludovic Orban, care a menționat că sunt necesare stabilirea unei perioade de implementare, precum şi criterii clare de acordare.
„Această modalitate de susţinere a angajaţilor şi companiilor (Kurzarbeit, n.r.) are oarecum un caracter de noutate în România şi ea a fost aplicată în ţări europene, în special în Germania, şi a dat rezultate. Încercăm şi noi să aplicăm acest sistem de program flexibil de muncă. Trebuie să fixăm cadrul. La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit. Ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii – cu procentul corespunzător – practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii”, a declarat Ludovic Orban.
Șeful Executivului a subliniat că trebuie stabilite criterii clare pentru implementarea programului, astfel încât să nu recurgă la măsuri de sprijin firmele care în realitate nu ar avea nevoie de ele.
„Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică generată de epidemia de COVID. Deci, va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât pe de o parte să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate. Pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură”, a precizat premierul.
Patronatele au cerut implementarea muncii flexibile
În urmă cu o lună, Dragoș Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK România), a vorbit despre posibilitatea implementării Modelului Kurzarbeit și în România.
„Aş vrea să vă spun că ne aflăm în faţa unei premiere naţionale. De ce vă spun asta? Nu pentru că noi, la AHK, discutăm de aproape trei luni despre Kurzarbeit şi necesitatea implementării acestui model ca model peren, nu neapărat acum, în acest eveniment. Coaliţia pentru Dezvoltarea României a preluat ideea şi suntem cu toţii de acord că acest model ar trebui să fie implementat. Deci, CDR susţine 100% acest proiect. Cu patronatele am discutat, principalele patronate, şi suntem de acord pe principiu. Mai discutăm pe nişte amănunte, dar sunt nesemnificative. Mai mult decât atât, am discutat cu sindicatele şi pare că la nivelul societăţii româneşti de business, sindicate, patronate lucrurile sunt aliniate. Modelul a fost prezentat inclusiv primului ministru, ministrei Muncii şi aşa mai departe. Deocamdată nu avem o decizie pe partea cealaltă. Nu am văzut neapărat un apetit foarte mare şi am înţeles nişte temeri că acest model poate nu s-ar putea implementa în România. Noi nu suntem de această părere. Pe scurt, este o premieră naţională. Cam toată lumea s-a aliniat la acest model”, a menționat Dragoş Anastasiu.
Președintele AHK România a explicat că modelul Kurzarbeit nu se aplică oricând, ci trebuie să existe un eveniment, cum este cel tip pandemie. Modelul este temporar, fiind aplicat pentru o anumită perioadă de timp.
„Este o combinaţie între contractul de muncă pe care fiecare angajat îl are şi şomaj tehnic, cum ar veni, cum a fost la noi acest şomaj tehnic. Adică, dacă nu mai sunt comenzi şi scad veniturile companiei, să zicem cu 30%, cu 40%, cu 50%, cu 80%, se anunţă acest Kurzarbeit în acest procentaj. Deci, eu mă duc la AJOFM, la Ministerul Muncii, şi spun: ‘Eu am 40 de angajaţi pe care îi introduc în Kurzarbeit cu acest procentaj’. Mi-a scăzut activitatea cu 70%. Pe activitatea pe care o am, de 30% să zicem, eu ca angajator plătesc salariu normal, 30% din salariul normal, cu taxe şi aşa mai departe. Partea cealaltă, 70%, este acoperită parţial de stat, ca la şomajul tehnic. Noi am propus 75%. Am păstrat acelaşi procentaj. Deci, presupunând că cineva are 1.000 de euro net şi angajatorul mai poate să-i dea 30% din munca iniţială, primeşte 300 de euro de la angajator. Din ceilalţi 700 de euro primeşte 75% de la statul român, el stând acasă 70% din timp, dar nu tot timpul”, a detaliat Dragoș Anastasiu.
Reprezentantul AHK România a atras atenția că este important de înţeles faptul că acest instrument este flexibil, fiind aplicat zi de zi şi angajat cu angajat.
Autor: Victoria Preda
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
