Membrii familiei unui pacient declarat în moarte cerebrală, internat la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, au acceptat faptul că nu se mai poate face nimic pentru ruda lor și au fost de acord cu donarea de organe. Astfel, medicii secţiei ATI1 din cadrul instituției din Capitală au prelevat, în cursul zilei de marți, rinichii şi ficatul. Gestul acestei familii, care a consimţit actul de donare, a dus la salvarea a trei vieți.
Oamenii acceptă destul de greu că o rudă de-a lor aflată în moarte cerebrală nu mai are nicio șansă să-și revină. De aceea este important ca medicii să explice ce presupune acest proces și la ce trebuie să se aștepte aparținătorii unui pacient declarat mort pe criterii neurologice. Așa s-ar putea ajunge la mai multe consimțiri pentru prelevarea de organe, iar prin transplant s-ar salva foarte multe vieți.
O prelevare multi – organ a fost realizată, marți, la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, în cadrul Secției ATI1. Grefele au fost transplantate, miercuri, la Institutul Clinic Fundeni şi toate cele trei intervenţii s-au încheiat cu succes.
Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti: o donare salvează mai multe vieți
După intervenție, specialiștii Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti au venit cu o serie de mențiuni menite să le arate oamenilor ce presupune acțiunea de prelevare în Terapie Intensivă și care sunt etapele urmate.
Declararea morţii cerebrale şi asistarea pentru prelevarea de organe s-au făcut la Secţia ATI1 a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, iar responsabil de transplant a fost conf. dr. Liliana Mirea, şeful Secţiei ATI1. Coordonatorul de transplant a fost dr. Roxana Turcu, care a lucrat cu o echipă de medici.
În cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, de peste 20 de ani, prof. dr. Ioana Grinţescu, iniţiatoarea acestui program, a coordonat activitatea echipei de prelevare de organe a secţiei ATI1, iar medicii implicaţi în aceste intervenţii se ocupă în mod deosebit de pacienţii aflaţi în moarte cerebrală.
„O donare salvează mai multe vieți, pentru că noi promovăm donarea multi – organ. Asta este o muncă de echipă extraordinară. Nu suntem doar noi anesteziștii, aici vin și neurologi și neurochirurgi cu care ne sfătuim. Sigur, se fac foarte multe analize, de toate felurile: imunologie, biochimie, dar și investigații prin care demonstrăm faptul că creierul nu mai este funcțional. În astfel de cazuri, nici creierul nu este funcțional, iar funcțiile trunchiului cerebral au dispărut. Practic, de peste carotidă sângele nu mai intră în creier. Asta se întâmplă”, a punctat prof. dr. Ioana Grinţescu.
Moartea cerebrală este un drum fără întoarcere
Specialiștii unității medicale au mai explicat că starea de moarte cerebrală mai este denumită şi moarte pe criterii neurologice, iar prelevarea de organe este deja o rutină pentru Secţia ATI1 a unităţii medicale menţionate, instituţia cu cel mai mare număr de pacienţi care au devenit donatori reali de organe.
„Este foarte importantă punerea diagnosticului de moarte cerebrală atât pentru familie, cât și pentru medicul curant, pentru că, în momentul în care s-a instalat moartea cerebrală, am intrat pe un drum fără de întoarcere. Adică în momentul acela noi putem spune sută la sută sigur că pacientul nu mai are nicio șansă de supraviețuire, că așa-zisa supraviețuire pe aparate este o chestie doar de timp, pentru că până la urmă creierul a cedat și vor ceda și celelalte organe pe care noi le ținem artificial în viață. Atunci știe și familia la ce să se aștepte și noi ce să facem în continuare”, a arătat dr. Liviu Țiganiuc, medic primar ATI.
Odată ce se declară moartea pe criterii neurologice, de la pacient pot fi prelevate mai multe organe: rinichi, ficat, cord, plămâni şi cornee.
„S-a făcut o prelevare multi – organ de la un donor declarat mort pe criterii neurologice. Sigur, nu e nici pe departe o premieră medicală, este mai degrabă o rutină pentru secția noastră. Este o activitate dificilă. Înseamnă multă muncă din partea colegilor mei și aș vrea să mulțumesc echipei cu care am reușit să duc la bun sfârșit această acțiune, mă refer aici la coordonatorul de transplant, dr. Roxana Turcu, cea care ne ajută cu obținerea acordurilor pentru prelevare, colegilor mei de la Compartimentul Terapie Intensivă Neurochirugicală, dr. Liviu Țiganiuc, dr. Cătălina Mihaela Negoiță, care au fost implicați în identificarea, declararea și menținerea acestui donor; doamna doctor Monica Berbec, care aseară și-a petrecut câteva ore din gardă dând anestezie în timpul prelevării. Însă trebuie să știți că întreaga echipă de la ATI1, dar și ceilalți doctori din spital sunt implicați și susțin această activitate. De aceea aș vrea să mulțumesc, în primul rând, doamnei prof. dr. Ioana Grinţescu, iniţiatoarea acestui program, creatoarea culturii donatorului în Terapie Intensivă.”, a declarat conf.univ. dr. Iulian Mirea, șef secție ATI.
Medicul a mai menționat că pacientul care vine cu leziuni neurologice ireversibile, de multe ori este mai ușor să fie ignorat, „lăsat să se stingă”. „Ce facem noi la Floreasca? Încercăm să mai salvăm ceea ce se poate. Câteodată, pentru familii, cel mai important lucru pentru ei este că cel drag lor continuă să trăiască măcar printr-o părticică, care vine la pachet cu salvarea vieții unui om. Aseară ( n. r. marți), munca noastră a dus la salvarea a trei pacienți. S-au prelevat două grefe renale și o grefă hepatică. Mulțumesc familiei care a înțeles ceea ce am explicat, că un om poate să fie declarat mort pentru că creierul nu mai funcționează, chiar dacă inima bate, chiar dacă pielea este caldă. Această familie a înțeles că se poate face mult bine prin simplul acord pentru prelevare”, a concluzinat conf.univ. dr. Iulian Mirea.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti/ Arhiva Ordinea Zilei
