Atunci când vorbim despre efectele încălzirii globale asupra omenirii, o jumătate de grad Celsius face diferența între viață și moarte. Într-un articol publicat pe platforma European Data News Hub (EDNH), experții în climă explică de ce orice minimă schimbare a mediului poate conduce Terra la dezastru.
O încălzire a planetei cu 2 grade Celsius peste nivelurile din secolul al XIX-lea în comparație cu o creştere de 1,5 grade Celsius se traduce printr-o dublare a numărului persoanelor afectate de valuri de căldură extremă. Mai mult, un sfert de miliard de oameni vor fi afectaţi de penuria de apă.
Experții atrag atenția că jumătatea aceea de grad are consecințe dramatice asupra mediului. Oceanul Arctic va rămâne fără calotele glaciare nu doar o dată într-un secol, ci o dată la fiecare zece ani.
Având în vedere semnalele specialiștilor în climă, statele care au semnat Acordul de la Paris şi-au luat angajamentul să limiteze creşterea temperaturilor globale – deja cu 1,1 grade Celsius mai mari decât nivelurile preindustriale – cu mult sub 2 grade Celsius, de preferat la 1,5 grade Celsius.
Totuși, umanitatea este încă departe de acest deziderat. Organizația Națiunilor Unite atrage atenția că chiar dacă vor fi îndeplinite, angajamentele actuale pentru reducea emisiilor vor provoca o încălzire „catastrofală” a planetei cu 2,7 grade Celsius.
În acest context viitorul omenirii nu este unul prea luminos, iar Grupul interguvernamental privind schimbările climatice al ONU (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC) susține că efectele la care ne putem aştepta într-o lume care se încălzeşte cu 1,5 – 2 grade Celsius sunt catastrofale.
Lumea sufocată de valuri de caniculă
În scenariul în care clima se încălzeşte cu 1,5 grade Celsius, temperaturile maxime în anumite regiuni vor creşte cu trei grade Celsius. În situația în care creșterea încălzirii globale este de 2 grade Celsius, temperaturile maxime vor urca și cu patru grade Celsius.
Valurile de caniculă care se produc în prezent o dată pe deceniu vor deveni de patru ori mai frecvente la o încălzire de 1,5 grade Celsius şi de aproape şase ori mai frecvente la valori mai mari cu 2 grade Celsius.
CITEȘTE ȘI : Viața în mediu urban devine un coșmar. Patru din cinci orașe sunt expuse unor evenimente climatice periculoase
Probabilitatea unor valuri de căldură extremă care în prezent se produc o dată la 50 de ani va creşte de aproape nouă ori la o încălzire cu 1,5 grade Celsius şi de 40 de ori într-o lume cu temperaturi mai mari cu 4 grade Celsius.
În consecință, numărul celor afectaţi va creşte. Astfel, procentul oamenilor expuşi la valuri de caniculă extremă cel puţin o dată la fiecare cinci ani va creşte de la 14% în cazul scenariului cu 1,5 grade Celsius la 37% în cazul scenariului cu o jumătate de grad în plus.
Fenomene meteo extreme: furtuni, secetă…
Nu doar valurile de caniculă vor lovi planeta. Încălzirea globală va produce mai multe precipitaţii sub formă de ploaie în zone aflate la latitudini mai mari, precum şi la tropice şi în unele zonele musonice.
Precipitaţiile din zonele sub-tropicale vor deveni probabil mai rare, crescând riscul fenomenelor de secetă. Fenomenele care includ precipitaţii extreme sunt în prezent de 1,3 ori mai probabile şi cu şapte procente mai intense decât înainte de apariţia încălzirii globale.
La o creştere a temperaturilor cu 1,5 grade Celsius, ploile extreme, ninsorile şi alte fenomene care includ precipitaţii vor fi cu 10% mai severe şi vor avea o probabilitate de 1,5 ori mai mare.
În regiunile predispuse la secetă, perioadele de uscăciune sunt de două ori mai probabile într-o lume cu temperaturi mai mari cu 1,5 grade Celsius şi de patru ori mai probabile dacă temperaturile cresc cu 4 grade Celsius. Limitarea creşterii temperaturilor medii globale la 1,5 Celsius, în loc de 2 grade Celsius, ar evita ca alte 200-250 de milioane de persoane să se confrunte cu penurii grave de apă.
CITEȘTE ȘI: Orașul inteligent, un pas necesar pentru economia lumii
Limitarea secetei va reduce totodată riscul unor dezastre asociate cum ar fi incendiile de vegetaţie.
Planeta rămâne fără hrană
Toate aceste fenomene climatice vor avea o consecință directă asupra agriculturii.
Într-o lume în care temperaturile sunt cu două grade mai ridicate decât nivelurile din perioada preindustrială, între 7% şi 10% din terenurile agricole nu vor mai fi cultivabile. Totodată, este preconizată o scădere a randamentului recoltelor, producţia de porumb în zonele tropicale fiind estimată să scadă cu trei procente într-o lume cu 1,5 grade Celsius mai caldă şi cu şapte procente în cazul în cazul unei creşteri de 2 grade Celsius.
Mai mult, dacă încălzirea globală este menţinută la 2 grade Celsius, nivelul oceanului va creşte cu circa jumătate de metru peste nivelurile secolului al XXI-lea. Va continua să crească cu aproape doi metri până în 2300 – de două ori peste valorile preconizate de IPCC în 2019.
Din cauza nesiguranţei în ceea ce priveşte calotele glaciare, oamenii de ştiinţă nu pot exclude o creştere totală de doi metri până în 2100 în varianta cea mai pesimistă a acestui scenariu.
Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius va reduce nivelurile în creştere ale oceanelor cu circa 10 centimetri.
Nu doar omul este pus în pericol. Toate aceste fenomene afectează supravieţuirea plantelor şi animalelor de pe întreaga planetă.
Încălzirea globală limitată la 1,5 grade Celsius afectează în mod negativ 7% din ecosisteme. La o încălzire de 2 grade Celsius, cifrele aproape se dublează.
O creştere de 4 grade Celsius ar pune în pericol jumătate dintre speciile care trăiesc pe Terra.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
