Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) din Cluj-Napoca a achiziționat cea mai mare colecţie de mărţişoare din România. Instituția a preluat de la Ingeborg Marta Bogdan o colecție care include peste 5.200 de piese. Femeia le-a adunat de-a lungul anilor.
„Colecţia „Din pasiune pentru mărţişor” cuprinde peste 5.200 de piese, multe dintre ele unicat, adunate în ultimii 50 de ani, de clujeanca Ingeborg Marta Bogdan, iar cea mai veche datează din 1960”, au anunțat reprezentanții muzeului.
Piesele din colecţie, cusute pe 57 de rame din lemn, pot fi împărţite în tradiţionale (clasice) şi atipice (deosebite).
87% din mărţişoare sunt din perioada comunistă, iar 13% sunt adunate după Revoluţie. Cele mai multe sunt confecţionate din metal, dar sunt şi piese din plastic, ceramică, textile şi lemn.
Mărţişoarele tradiţionale din colecţia Muzeului Etnografic al Transilvaniei sunt: flori, coşari, hornari, inimi, ancore, potcoave şi trifoi cu patru foi, într-o varietate de forme, iar cele atipice reprezintă personaje din desene animate, obiecte casnice, accesorii pentru sport, tarot, zodii, icoane şi cărţi.
„Mărţişorul este inclus în lista UNESCO a elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, şi este o mare onoare pentru Muzeul Etnografic al Transilvaniei să prezinte publicului o colecţie unică în lume. Prezenţa Mărţişorului în lista reprezentativă UNESCO este o confirmare a importanţei acestei tradiţii româneşti pentru cultura întregii omeniri. Prin achiziţia colecţiei doamnei Ingeborg Marta Bogdan, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a făcut un pas semnificativ în direcţia protejării şi promovării unei tradiţii valoroase. Expoziţia pe care o deschidem oferă publicului larg o perspectivă unică asupra evoluţiei şi diversităţii acestui element cultural de excepţie”, a menționat istoricul Tudor Sălăgean, managerul MET.
Într-o casetă deosebită sunt prezentate mărţişoare din aur şi argint, cu o valoare comercială mai însemnată.
„Am început să colecţionez activ mărţişoare, imediat după Revoluţia din 1989. Un mărţişor frumos trebuie să fie fin, gingaş, armonios colorat, astfel încât doamna care îl primeşte să îşi dorească să îl păstreze. Mărţişorul propriu-zis este firul împletit cu alb şi roşu, iar dacă doreşti să-i urezi ceva în plus celei căreia îi oferi mărţişorul, alegi un pandantiv ca simbol al norocului, vieţii lungi, dragostei şi aşa mai departe. Există în colecţie şi mărţişoare din Republica Moldova şi Bulgaria. Piesele sunt asemănătoare cu cele din România, dar parcă ale noastre sunt cele mai frumoase. Chiar dacă acest obicei există şi în alte ţări învecinate, la noi este cel mai frumos. Este o bijuterie, o tradiţie apreciată care a fost tolerată pe parcursul perioadei comuniste, fără a se interveni în vreun fel asupra simbolisticii sale”, a povestit Ingeborg Marta Bogdan.
Mărţişoarele vor fi prezentate în expoziţia „Din pasiune pentru mărţişor”, care va fi deschisă în 27 februarie, la sediul MET.
