Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, le-a spus clar politicienilor care au participat la audierile din Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului, că România nu este pregătită să treacă la euro.
„Banca Naţională nu consideră că în momentul actual obiectivul de a trece la zona euro este fezabil într-o anumită perspectivă, pentru că totul depinde de maniera în care ţara va reuşi cu politici corecte, consistente, să reducă deficitul public spre 3%. Dacă asta se poate face în patru ani, în cinci ani, în şapte ani, probabil că atunci vom avea şi o trecere la euro, nu mai devreme. Lucrurile sunt legate”, a atras atenția oficialul BNR.
Isărescu a subliniat faptul că o ţară precum România nu îşi poate îndeplini obiectivele – autostrăzi, investiţii – cu venituri bugetare mai mici de 30% din PIB decât prin lichidarea evaziunii şi reducerea pe cât posibil a facilităţilor fiscale, dar şi prin voinţă politică.
Nu este necesar un acord cu FMI
„Nu văd cum s-ar putea reduce deficitul adus în norme europene sub 3% altfel decât prin combinaţia de măsuri pe o parte de cheltuieli şi pe o parte de venituri. Numai pe partea de cheltuieli rezonabil, oricine are posibilitatea să se uite la cifre, să facă nişte calcule, este imposibil. (…) Nu găsiţi ţară europeană, cu excepţia Irlandei, care e un caz cu totul specific, unde veniturile bugetare să fie sub 30%. (…) Nu văd modelul în care aceasta ţară, care trebuie să mai facă şi autostrăzi şi investiţii şi aşa mai departe, poate să-şi găsească echilibrul cu venituri bugetare mai mici de 30%. Şi atunci trebuie crescute aceste venituri, pentru ca deficitul să se restrângă. Şi cum se pot face: unu – lichidarea evaziunii, doi – reducerea pe cât posibil a facilităţilor fiscale. (…) Reducerea pe cât posibil a favoritismelor, a normelor, portiţelor prin care se acordă facilităţi fiscale. Şi ultima – trebuie hotărât legat de impozitare. Nu există să zic o imposibilitate aici. (…) Fondul Monetar o să vină din nou şi o să ne pretindă. Nu suntem în situaţia de a face un acord cu FMI, n-avem câtuşi de puţin, datoria publică este sub 60%, deci acesta nu este o necesitate. Dar să facem reforma fiscală ca să ne creadă pieţele şi să se reducă costurile şi să se reducă costurile finanţării, asta da”, a nuanțat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu este de părere că măsuri şi variante de măsuri există, se pot concepe. „E vorba de voinţă politică, de o decizie care categoric nu poate să fie luată într-un an electoral”, a punctat oficialul BNR.
Totodată, el a menționat că firmele cu capital străin ar trebui finanţate din ţară, prin bănci, pentru a nu se mai împrumuta din exterior, adăugând că se vede în datoria externă privată a României faptul că Dacia se împrumută parţial prin Renault.
Inflația trebuie redusă fără a crea recesiune în țară
În prezent, obiectivul Băncii Naţionale a României este reducerea inflaţiei fără a crea recesiune în ţară.
„Printre obiectivele pe care le vom urmări în perioada următoare se află în primul rând obiectivul prevăzut de lege şi acesta este stabilitatea preţurilor. Stabilitatea preţurilor este bunul public cel mai de preţ pe care poate să-l dea o bancă centrală societăţii. Este recunoscut că în condiţii de stabilitate relativă a preţurilor un obiectiv de creştere rezonabil, în cazul nostru 2,5%, cu o marjă de plus-minus 1%, economia se dezvoltă mai bine, sunt şanse mai mari să avem şi stabilitate macroeconomică, financiară şi să avem şi creştere economică durabilă, sustenabilă pe termen lung. Vom urmări, ca şi în trecut, să asigurăm stabilitatea preţurilor fără să pericliteze stabilitatea financiară. Multă vreme, până prin anii 2000, s-a crezut că asigurarea stabilităţii financiare vine aproape automat cu asigurarea stabilităţii financiare. Criza din 2008 – 2009 a dovedit că aceasta teză nu este corectă”, a detaliat Mugur Isărescu.
În opinia sa, în prezent, „dezechilibrul principal din România – financiar şi economic – este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă aproape ca într-o oglindă în deficitul extern – undeva între 6 şi 8%”.
„Încercăm să dăm jos inflaţia fără să creăm recesiune în România, cam acesta a fost obiectivul în trecut şi îl vom urmări şi în viitor, bineînţeles, raportând Parlamentului şi publicului prin rapoartele trimestriale privind inflaţia şi situaţia economică din ţară. (…) BNR nu poate primi instrucţiuni în elaborarea politicii monetare, urmăreşte obiectivul său principal. Dar asta nu înseamnă că stăm izolaţi într-un turn de fildeş şi nu discutăm. Eficienţa finală a politicilor economice, cu denumirea uşor păsărească “mixul de politici economice” (…) se poate optimiza prin negocieri, dar obiectivul nostru rămâne stabilitatea preţurilor. Urmărim să conlucrăm cu Guvernul, fără să periclităm atingerea obiectivului nostru principal”, a precizat guvernatorul BNR.
Estimările Băncii Naționale indică faptul că, în perioada următoare, inflaţia se va stabiliza în jur de 2,5%, plus/minus un procent.
„Credem că în perioada următoare, hai să zicem 12-16 luni, inflaţia se va stabiliza în marjele stabilite prin politica BNR – 2,5% este ţinta noastră, plus/minus 1%. Bineînţeles că inflaţia depinde de foarte mulţi factori. (…) La reducerea inflaţiei spre 6, acum 5% şi probabil în toamna aceasta sub 5%, am constatat însă o reţinere mai mare. Hai să spunem că inflaţia în România a fost mai încăpăţânată. Factorii principali care contribuie la acest lucru sunt legaţi de creşterea veniturilor peste productivitate. Banca Naţională nu este împotriva creşterii veniturilor, acesta este scopul creşterii economice, dar trebuie o corelare cu creşterea productivităţii, altfel diferenţialul (…) se duce fie deficit extern, cerere excedentară, fie în inflaţie mai mare, fie în amândouă şi pericolul care este o spirală preţuri-salarii. (…) Eu sper că în perioada următoare de opt luni, influenţa se va duce spre obiectivul de 2,5% plus-minus un procent”, a concluzionat Isărescu.
