Iluzia finanțării prin PNRR a spitalelor din România. Doar 13 unități sanitare mai au șanse să primească bani, iar lista s-ar putea reduce până ajunge la…zero

Politicienii ne-au promis cel puțin 27, apoi 25 de spitale construite cu ajutorul finanțărilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Au redus lista la 20 sau 19, nici ei nu știu prea bine, pentru ca, la începutul acestei săptămâni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, să recunoască public faptul că doar 13 unități sanitare au șanse să primească fonduri. Nu este exclus ca, în perioada următoare, să ni se transmită că s-a decis că nu este nevoie de astfel de investiții, iar cele 13 spitale să rămână doar la stadiul de „vis frumos” susținut prin iluzia PNRR. O astfel de situație nu ar reprezenta o surpriză, România fiind obișnuită să dezvolte multe proiecte pe hârtie, dar să nu mai ajungă să le implementeze efectiv.

Grav este că ajustarea acesta a finanțărilor venite prin PNRR intervine în contextul în care multe lucrări sunt la stadiul de șantier ori s-au organizat o serie de licitații, s-au cheltuit bani pe consultanți, studii de fezabilitate etc…

Dar așa cum am menționat, „aruncarea la coșul de gunoi” a banului public nu reprezintă o noutate în țara noastră.

În contextul actual, salvarea acestor proiecte ar trebui să vină de la nivelul administrațiilor pe raza cărora sunt implementate, administrații care ar trebui să găsească noi surse de finanțare pentru a putea finaliza lucrările.

Dar și aici este o problemă, pentru că celor mai multe dintre autoritățile care au în derulare investiții PNRR nu li se spune clar dacă vor beneficia sau nu de aceste fonduri, astfel că nu știu în ce direcție să se îndrepte.

În plus, multe proiecte au fost puse în așteptare din cauza unor vicii de procedură în achizițiile făcute, existând un număr mare de licitații anulate sau contestate.

Problema contestațiilor este una cunoscută în România, de foarte mulți ani fiind dezbătut acest subiect. Faptul că se ajunge în situația în care câștigătorul unui proiect este contestat în instanță de concurenții săi se traduce printr-o blocare pe termen nelimitat a investiției respective.

În cazul PNRR, se știe încă de la semnarea documentului cu Comisia Europeană că termenul de finalizare a investițiilor este anul 2026.

Având în vedere perioada scurtă de implementare a acestor proiecte, se impunea adoptarea unor măsuri la nivel național, astfel încât să nu se ajungă la situații de întârziere a lucrărilor din cauza unor contestații ale licitațiilor derulate.

Cum România nu-și învață niciodată lecția, se află din nou în situația de a pierde fonduri europene pentru că autoritățile nu sunt capabile să pună în aplicare programe coerente, care să vină în sprijinul oamenilor.

Să revenim însă la spitalele care mai au șansa unor finanțări PNRR…

De la 49 la…nimic

„Este vorba despre zeci de spitale care se fac în momentul de faţă în România. Nu se cârpeşte nimic. Toate aceste proiecte se fac în clădiri noi sau în anumite situaţii o reabilitare completă începând de la structura de rezistenţă până la recompartimentarea şi recalibrarea unor construcţii care deja există ”, a anunțat, în timpul campaniei electorale de anul trecut, Alexandru Rafila.

De altfel, Rafila, ministrul Sănătății în ultimele două guverne conduse de Marcel Ciolacu, și-a făcut un titlu de glorie din a prezenta public „marile sale succese”, susținând că, datorită eforturilor făcute de actuala putere politică, România va avea spitale moderne în întreaga țară, construite cu fondurile venite prin PNRR.

Promisiunile politicienilor au curs în valuri în timpul campaniei electorale, fiind invocate proiecte grandioase prin care se vor ridica zeci de unități sanitare în întreaga țară.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, semnat de România în 27 septembrie 2021, prevedea la capitolul sănătate o listă lungă de 49 unităţi medicale eligibile pentru echipare şi/sau dotare. Autorităţile române au decis să prioritizeze aceste investiții, așa că s-a decis, în 2022, că vor fi admise spre finanţare doar 25 dintre aceste unități sanitare. Tot atunci, s-a stabilit că cel puţin trei proiecte vor fi finalizate prin noua Agenţie Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS).

Conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la cele 25 de unităţi se puteau face investiţii în echipamente şi aparate medicale pentru infrastructura de sănătate nou construită, cum ar fi: paturi, unităţi de decontaminare, echipamente IT (cel puţin 70 de milioane euro), cărucioare, defibrilatoare, pompe de perfuzie, fiziologice sisteme de monitorizare (inclusiv consolă centrală), sisteme de monitorizare fiziologică pentru îngrijirea acută, ventilatoare pentru unităţi de terapie intensivă, sisteme de scanare de uz general. De asemenea, se avea în vedere alocarea de fonduri pentru clădirile nou construite, însă acestea trebuiau să respecte criterii legate de eficienţa energetică.

La începutul anului 2023, în februarie, Rafila a făcut publică o listă care includea 27 de spitale care trebuiau să beneficieze de finanțare PNRR:

1. Construire Centru Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș.
2. Construire secții la Spitalul nr. 2 din Vaslui.
3. Spitalul Județean de Urgență Bistrița – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei clădiri noi.
4. Finalizare proiectare și execuție Pavilion Municipal Bacău și integrarea în ansamblul medical al Spitalului Județean de Urgență Bacău.
5. Spital județean de Urgență Giurgiu – spital nou etapa I (secțiile oncologie și neurologie).
6. Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – relocarea și modernizarea activității secției de onologie și inființare compartiment cardiologie intervențională.
7. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Braşov – un nou corp de clădiri.
8. Construire corp nou – Departament Sănătatea mamei și copilului, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei, Constanţa.
9. Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, județul Neamț, cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare.
10. Construire și dotare corp clădire destinat secțiilor de boli infecțioase și pneumologie, Oradea.
11. Construire spital și funcțiuni conexe pentru Spitalui Municipal Dr. Teodor Andrei din Lugoj.
12. Institutul Regional de Oncologie Timișoara.
13. Construcție nouă: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof.Dr.C.C. Iliescu, București.
14. Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești – modernizarea infrastructurii.
15. Extinderea aripilor A1, A4 ale Spitalului Universitar de Urgență București cu regim de înălțime P+6E, amenajări parcări exterioare.
16. Recompartimentare clădire existentă și extindere cu un corp nou – secția clinică neurochirurgie – centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.
17. Realizare pavilion nou-bloc chirurgical politraumă din cazarma 1044 Sibiu.
18. Lucrări de investiții și intervenții în cazarma 705, Pitești.
19. Construcția de secții de obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie, Arad – unități noi.
20. Construire, dotare și amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea și desființare construcții existente (C1-C15), relocarea stației de oxigen și relocarea gospodariei apă.
21. Sediul nou pentru Spitalul de Urgență al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”.
22. Pavilion de medicină operațională-politraumă în cazarmă 1053 Craiova.
23. Policlinica municipală, specializarea cardiologie și oncologie, Constanța – spital nou.
24. Laborator de radioterapie Spitalul Județean de Urgență Pitești.
25. Realizare pavilion nou medicină operațională politraumă D=P=4E, drum acces și rețele în cazarma 646, Brașov.
26. Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei Zerlendi (Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta), Bucureşti – spital nou.
27. Construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, București.

„În această lună ( n.r. februarie 2023) începem să semnăm toate contractele pentru cele 27 de obiective incluse în PNRR – mă refer la cele de asistenţă medicală spitalicească. Lista este cunoscută, a fost aprobată de Guvernul României pe baza unor criterii care au fost transparente. Contractele de finanţare vor prevedea, după caz, proiectarea şi construcţia. Sunt unii la care proiectul există deja şi acolo el practic o să fie doar construcţia sau dotarea acestor unităţi spitaliceşti”, a subliniat atunci ministrul Sănătății.

Pe hârtie, lucrurile arătau foarte bine și părea că România se va umple de spitale moderne. Doar că situația s-a schimbat destul de rapid și, în scurt timp, lista respectivă s-a redus cu șase spitale despre care Rafila afirma că „au alergat mai încet” .

Proiectele care au rămas fără fonduri vizează:

• construirea Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea şi desfiinţarea construcţiilor existente;
• construirea unui corp nou pentru Departamentul „Sănătatea mamei şi copilului” din cadrul spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa;
• construirea de secţii de Obstetrică-Ginecologie la Arad;
• construirea într-o nouă locaţie a Spitalului de Urgenţă „prof dr Dimitrie Gerota”;
• construirea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli infecţioase Braşov;
• relocarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia.

Motivul invocat de șeful de la sănătate a fost acela că a avut loc o diminuare a alocării pentru Componenta 12 „Sănătate” cu 26% (740 milioane de euro) și a fost nevoie de ajutări ale planului inițial.

La momentul respectiv, Rafila a fost acuzat că spitalele excluse de la finanțare au fost alese pe criterii de politice, fiind „fentați” locuitorii din zonele în care aleșii locali erau din alte partide decât PSD și PNL. „Ca întotdeauna, ca în orice listă, există un clasament (…) Spitalele care au alergat mai încet sunt cele şase (…) Mi se pare o abordare demagogică dacă nu înţelegem că finanţatorul pune nişte condiţii şi nu înţelegem că toate obiectivele trebuie să fie finanţate şi ajungem în zona demagogică şi spunem că Ministerul Sănătăţii a tăiat cu bună ştiinţă fondurile”, și-a justificat decizia ministrul Sănătății.

Doar propagandă politică

Odată ce s-a intrat în perioada de campanie electorală, spitalele construite prin PNRR au devenit subiect de propagandă politică.

Încercând să adune cât mai mult capital electoral, Rafila s-a plimbat prin diverse regiuni din țară pentru a le arăta oamenilor cât de mult se preocupă el de binele românilor și cât de avansate sunt investițiile în noile spitale.

Așa se face că, în luna mai 2024, ministrul Sănătății vorbea despre 20 de spitale care se ridică prin aceste fonduri. „Avem 20 de spitale prin PNRR care se află în construcție sau la care construcția va începe într-o perioadă imediată, dar mai avem încă ceva (…), sunt foarte mulți primari, președinți de consilii județene care au vocația construcției, care au un interes legitim pentru a proteja sănătatea concetățenilor lor, a comunităților pe care le coordonează, și foarte multe spitale din municipii în momentul de față sunt fie în procedura de construcție, fie sunt deja finalizate. Calitatea asistenței medicale se va îmbunătăți vizibil și trebuie să recunoaștem acest lucru, să mulțumim tuturor, n-aș vrea să dăm o tentă politică excesivă nici acestei manifestări, nici a altor lucruri care se întâmplă în domeniul sănătății, până la urma construim pentru comunități și pentru concetățenii noștri, o facem cu responsabilitate”, a transmis Alexandru Rafila.

Doar 13 spitale mai au șanse de finanțare

Urmărind firul acestor evenimente, nici nu mai știi ce să crezi, fiind evident faptul că nici măcar la nivelul Guvernului nu se cunoaște cu exactitate către ce proiecte se vor îndrepta în cele din urmă finanțările PNRR.

De altfel, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a recunoscut faptul că, în prezent, doar 13 spitale ar putea primi finanţarea prin PNRR. „Ne-am chinuit să îi convingem că acele spitale care au contractele de achiziţie încheiate şi şantierele deschise să rămână în continuare în listă”, a susținut oficialul.

Boloș a invocat faptul că situația este generată de la nivelul Comisiei Europene și nu din plan intern. „În ceea ce priveşte lista de şantiere pentru spitale, este cel mai discutat subiect al Comisiei Europeane, la această oră. Este urmărită direct problema de către directorul general al CG Recovery, pe care o ştie în amănunt, la nivel de listă de proiecte. Pentru mine este impresionant şi ne-am chinuit la ultima delegaţie pe care am avut-o cu doamna secretar de stat să îi convingem că acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi şantierele deschise, adică se lucrează pe şantier, să rămână în continuare în această listă de spitale”, a precizat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În momentul de față se știe doar că 13 spitale îndeplinesc condiţiile, în contextul celor discutate. „Deocamdată a rămas că este problema în analiză. Trebuie să prezentăm nivelul de documente, până la a face copie după contractele de execuţie-lucrări şi dovada că au fost emise ordinele de începere a lucrărilor. Nu ştiu să vă răspund câte vor rămâne în final în această listă. Luni. 8 aprilie vom trimite la Comisia Europeană, noi am trimis draft-ul pe care am început negocierea cu Comisia Europeană, dar luni avem termenul pentru a trimite în formatul prevăzut de regulamentul Comisiei Europeane documentaţia necesară pentru renegocierea PNRR”, a completat Boloș.

Totodată, ministrul a menționat că „renegociarea PNRR este despre cum ne absorbim 100% grantul găsind soluţii la investiţiile care nu merg”.

„Este vorba, de asemenea, despre a înlocui proiectele de investiţii cu ritm de implementare destul de scăzut cu proiecte mature şi mai avem încă în listă soluţii pentru a putea înlocui în întregime aceste proiecte, încât România să fie pe zero din punct de vedere al bilanţului pe ceea ce înseamnă implementarea PNRR”, a menționat oficialul.

Chiar dacă guvernații încearcă să se scuze, invocând faptul că sunt condiții mult prea dure în ceea ce privește investițiile PNRR, devine mai mult decât evident că România este pe punctul de a rămâne corigentă sau chiar repetentă, din nou, la capitalul atragerii de fonduri europene. Iar vina nu pleacă de la Comisia Europeană, ci trebuie căutată în țară, acolo unde autoritățile nu și-au făcut lecțiile și nu au știut cum să profite de oportunitatea majoră oferită de PNRR.

Autor: Ștefania Enache

Foto: Guvernul României