Foametea cuprinde tot mai multe regiuni ale Terrei, populații întregi având dificultăți în procurarea hranei. Cu toate acestea, la nivel global un alt fenomen tinde să capete amploare: risipa alimentară.
1,3 miliarde de tone de alimente se risipesc
Risipa alimentară capătă dimensiuni tot mai ample. Un raport al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) indică faptul că între 25% şi 30% din hrana produsă anual pentru consum uman – 1,3 miliarde de tone – este pierdută sau risipită. Statisticile arată că procentul a crescut cu 40% în raport cu anul 1970 şi reprezintă echivalentul a 200 de calorii pe zi pentru fiecare individ de pe Terra.
Pierderea financiară înregistrată din cauza risipei alimentare este estimată de specialiștii Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) la aproape 1.000 de miliarde de dolari în fiecare an. De asemenea, o putem echivala cu 8% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Bogații risipesc, săracii mor de foame
Datele din raportul indicat relevă faptul că, la nivel global, există vaste disparități între sistemele de producţie din ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare. Astfel, consumatorii din ţările bogate aruncă la pubelă în fiecare an 222 de milioane de tone de alimente în total, această cantitate reprezentând aproape un echivalent al întregii producţii alimentare a Africii subsahariene (230 de milioane de tone).
Statistica GIEC evidențiază că locuitorii din Europa şi America de Nord aruncă, în medie, între 95 şi 115 kilograme de alimente în fiecare an, comparativ cu 6 -11 kilograme pentru cei din Africa subsahariană şi Asia.
Specialiștii care au studiat fenomenul susțin că motivele pentru care s-a ajuns într-o astfel de situație variază foarte mult în funcţie de gradul de dezvoltare al ţărilor. În cele în curs de dezvoltare, 40% din pierderi sunt înregistrate după recolte. În ţările industrializate, ele intervin în procent de 40% la nivelul vânzării en detail şi al consumatorilor.
„În sud, acest fenomen are o strânsă legătură cu dificultăţile de transport şi conservarea alimentelor, hrana fiind produsă în sate şi neputând să ajungă în bune condiţii pe pieţele urbane. În nord, pierderile sunt mai importante în supermarketuri. Inclusiv supermarketurile aruncă legume la pubelă din cauza formei şi a mărimii lor, sau pentru că nu sunt suficient de aspectuoase”, a explicat Teresa Anderson de la ONG-ul ActionAid.
Un alt fenomen pe care experții vor să-l mediatizeze este cel legat de creșterea numărului persoanelor obeze. La ora actual, câteva miliarde de adulţi din lumea întreagă sunt supraponderali sau obezi, în contextul în care cel puțin un miliard de persoane suferă de foame.
Specialiștii care au întocmit raportul GIEC atrag atenția că un „consum dincolo de nevoile nutritive poate fi considerat o formă de risipă alimentară”, care reprezintă „un contributor cel puţin la fel de important la pierderile din sistemul alimentar” ca aruncarea alimentelor la pubelă.
