Creștinii ortodocși se află în Sfânta și Marea Vineri, numită în popor și VINEREA NEAGRĂ sau Vinerea Seacă, deoarece mulți credincioși țin post negru.
Sfânta şi Marea Vineri, explicație duhovnicească
Conform Sinaxarului în Sfânta și Marea Vineri se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița și înainte de toate Crucea și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El, notează Basilica.ro.
PĂRINTELE CONSTANTIN NECULA DESPRE OMUL ÎN VINEREA MARE
Tradiții în Vinerea Mare
Mulți dintre creștini țin post negru în această zi. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit și Sfântul Aer) pe sub care toată lumea trece, până în după-amiaza zilei de sâmbătă. Se spune că pe cei care trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i doare capul, mijlocul și spatele în cursul anului, iar dacă își șterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi. După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este așezat pe masă din mijlocul bisericii.
CITEȘTE ȘI: Ce învață creștinii în ultimele zile de urcuș spre Înviere?
La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfârșitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.
Lumea, în trecut, pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum. Ocoleau casa de trei ori și intrând, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereți sau doar la grindă de la intrare și păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie.
Fiind ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, în această zi nu se ară, nu se seamănă și nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să țeasă, să spele rufe sau să toarcă. Cercetătorii etnografi susțin că, în comunitățile tradiționale, se consideră că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului și întunericului, oamenii rămânând fără protecție divină.
Se spune că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obișnuite, denumirea de Vinerea Seacă explicându-se prin postul negru pe care mulți oameni obișnuiau să-l țină. Cine face vreun rău semenului său în această zi va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa. În unele zone ale țării se afumă cu tămâie pomii și casele pentru a le feri de animalele sălbatice, de trăsnete, boli și dăunători. De asemenea, există tradiția că dacă plouă, va fi un an îmbelșugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul.
În popor se crede că postul negru este bun pentru „secarea” gușii și vindecarea bolilor de piele (Bucovina, Moldova, Transilvania), că îl va feri pe cel care postește de toate bolile și îl va face să fie sănătos tot restul anului.
În Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apa rece în Vinerea Seacă va fi sănătos tot anul. Vinerea Mare este zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că în această zi a fost răstignit și a murit Mântuitorul lumii, fiind cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului.
Sursa text: Basilica.ro
Foto/video: Basilica.ro, Trinitas Tv Facebook
