Estimările expertilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) privind evoluţia economiei româneşti în 2024 s-au înrăutăţit semnificativ. Sectorul IT este cel mai afectat din cauza cererii tot mai scăzute pentru externalizare.
Datele incluse în prognoza BERD arată că PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,4% în acest an, în scădere faţă de estimarea de 3,2% avansată în luna mai. În 2025, creşterea ar urma să fie de 2,6%, de la un nivel de 3,4% prognozat în mai.
Ţările UE din Europa de Sud-Est sunt afectate de cererea externă slabă, deşi consumul a fost rezilient, în urma majorărilor salariale solide.
În Bulgaria şi România, majorarea salariului minim a stimulat cererea, dar a avut ca rezultat și extinderea deficitului comercial şi s-a adăugat presiunilor inflaţioniste.
Pe fondul cererii externe mai slabe, creşterea economiei României a încetinit la 2,1% în 2023, iar în primul semestru din 2024 ar urma să se înregistreze un avans de 1,3%. De asemenea, sectorul IT a încetinit semnificativ, în linie cu tendinţele globale, în timp ce producţia industrială a stagnat.
Pe de altă parte, investiţiile în infrastructură continuă să sprijine creşterea. Inflaţia s-a dovedit a fi constantă, în urma majorărilor salariilor şi pensiilor. În iulie 2024, rata anuală a inflaţiei de 5,8% era cea mai ridicată din UE.
BNR a redus de două ori dobânda în vara acestui an, la 6,5%. Politica fiscală continuă să fie expansionistă, deficitul în primul semestru din 2024 fiind de aproximativ 3,6% din PIB, mai ridicat decât în precedenţii trei ani. În timp ce veniturile au avut o evoluţie bună în primul semestru din 2024, în urma măsurilor anunţate spre finalul lui 2023, cheltuielile au crescut. Astfel, cheltuielile de capital, salariile şi cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat toate cu peste 20% în ritm anual.
Cele mai recente estimări ale Consiliului Fiscal arată o extindere a deficitului spre 8% din PIB în 2024, se mai arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.
PIB-ul României ar urma să crească cu 1,4% în 2024 şi cu 2,6% în 2025, presupunând că o redresare va avea deja loc în semestrul doi din 2024, în pofida necesităţii de consolidare fiscală. BERD avertizează că întârzierea absorbţiei fondurilor europene reprezintă un risc la adresa perspectivelor de creştere economică.
Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât prognoza în octombrie 2023, până la 2,8%. Informațiile au fost incluse în raportul „World Economic Outlook”, publicat în aprilie.
Săptămâna trecută, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, estimările privind avansul PIB în acest an.
