Dovezi directe ale activităţii apei calde pe Marte. A fost Planeta Roşie locuibilă cândva?

Într-un studiu publicat recent, o echipă de cercetători susține că a descoperit cele mai vechi dovezi directe ale activităţii apei calde pe Marte, fapt ce îi face pe oamenii de știință să afirme că Planeta Roşie ar fi putut fi cândva locuibilă.

Cercetarea a fost condură de specialiști de la Universitatea Curtin din statul Australia de Vest. Alături de ei s-a aflat Jack Gillespie, fost cercetător asociat la Facultatea de Ştiinţe ale Pământului şi Planetare din cadrul Universităţii Curtin, în prezent profesor la Universitatea Lausanne din Elveţia.

Oamenii de știință au analizat un grăunte de zircon vechi de 4,45 miliarde de ani ce provine din celebrul meteorit marţian NWA7034, cunoscut şi sub numele de „Black Beauty”, care a fost găsit în deşertul Sahara în 2011.

Ei au constatat că fragmentul de zircon, un tip de mineral, conţinea amprente geochimice ale unor fluide bogate în apă, sugerând că apa a fost prezentă în timpul activităţii magmatice timpurii de pe Marte.

Descoperirea deschide noi căi pentru înţelegerea sistemelor hidrotermale marţiene străvechi, precum şi a capacităţii planetei de a susţine viaţa în trecutul său.

Am folosit geochimia la scară nanometrică pentru a detecta dovezi elementare ale existenţei apei calde pe Marte în urmă cu 4,45 miliarde de ani. Sistemele hidrotermale au fost esenţiale pentru dezvoltarea vieţii pe Pământ, iar descoperirile noastre sugerează că şi Marte a avut apă, un ingredient cheie pentru medii locuibile, în timpul celei mai timpurii faze a procesului de formare a crustei planetare”, a explicat Aaron Cavosie, unul dintre autorii studiului, profesor la Facultatea de Ştiinţe ale Pământului şi Planetare din cadrul Universităţii Curtin.

Cercetătorul a arătat că, deşi scoarţa planetei Marte a suferit în urma impactului cu meteoriţi, iar loviturile au provocat perturbări la nivel suprafeţei, studiul indică faptul că apa a fost prezentă pe această planetă în timpul perioadei pre-Noachiene timpurii, în urmă cu aproximativ 4,1 miliarde de ani.

Autor: Mihai Colț
Foto: Aaron Cavosie/ Universitatea Curtin

Mai multe articole

Știrile zilei