Patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva include piese extrem de valoroase, iar printre ele, turiștii care trec pragul acestei instituții muzeale au ocazia să descopere prețioasa colecție de ceramică fină de Batiz, formată din douăzeci și două de piese.
Povestea acestei colecții pornește în secolul al XIX- lea, atunci când pe teritoriul judeţului Hunedoara, la Batiz, a prins contur proiectul înfiinţării unei manufacturi de obiecte din faianță fină. Locația a fost condusă timp de șase decenii de familia D’Andre și a devenit renumită prin calitatea și varietatea produselor fabricate.
Începuturile manufacturii de la Batiz se leagă de numele meșterului Georg d’André (? – 1847), originar din orașul Triest, și de numele baronului Nalátzy József (1748-1822), proprietarul moșiei de la Batiz, două personalități remarcabile, cu spirit vizionar și întreprinzător, pasionați ai progresului, a căror colaborare a început în anul 1805. Documentele vorbesc, la început, despre un mic atelier de produs ceramică, pe parcurs fiind adăugate construcții noi, rezultând creșterea globală a producției, și, mai mult, o divizare a muncii pe procese și faze tehnologice, astfel că în anii 1830-1840, Batizul era menționat drept „fabrică de ceramică” sau „cea mai dezvoltată fabrică de faianță fină din Transilvania și Ungaria”.
CITEȘTE ȘI: Călător prin România. Descoperă istoria, teatrul și realitatea Capitalei pornind de la Kilometrul o
În dezvoltarea sa, manufactura a cunoscut trei perioade, corespunzătoare anilor 1805-1820, 1820-1835 şi 1835-1848.
Pe lângă toată gama de articole de folosință casnică: farfurii, platouri, fructiere, castroane, căni, cești, zaharuri, recipient pentru uz farmaceutic, se extinde activitatea și la fabricarea șamotei pentru cuptoarele de fier de la Hunedoara și a cahlelor pentru sobele de teracotă.
La 1822, presa vremii aprecia că „în Transilvania… cele mai căutate sunt vasele fine, de culoare gălbuie fabricate la Batiz”.
În această perioadă a fost elaborată o variantă a tehnologiei vaselor de culoarea osului realizate prin turnare, glazurare şi decor pictat cu albastru de cobalt.
CITEȘTE ȘI: Călător prin România. Să descoperim împreună lumea colecționarilor de artă
Daniela Gheara, expert restaurator ceramică, sticlă, porţelan, în cadrul Secției de Restaurare, Conservare, Investigaţii a MCDR, a restaurant întreaga colecție pe care instituția deveană o deține, astfel că publicul are ocazia să descopere frumusețea ceramicii de Batiz, prin intermediul celor douăzeci și două de obiecte aflate în patrimoniul MCDR.
„Cele două farfurii selecţionate pentru prezentare sunt realizate din faianţă fină acoperită cu un smalţ alb-gălbui, lucios, omogen. De formă circulară, cu marginea ajurată „imitând țesătura de curmei” şi marcată de un decor fin, liniar cu albastru de cobalt. Central, pe o suprafață ocru-verzui, într-un medalion rombic este redat un cadru peisagistic compus din elemente vegetale și o clădire. Motivul decorativ specific acestei perioade, aşa numitul „buchet vienez” fiind realizat tot cu albastru de cobalt. Prezintă marca de atelier şi aparţin stilului neobaroc.”, explică expertul.
Cele două piese au fost analizate în cadrul laboratorului de restaurare al MCDR și au fost supuse unui flux de restaurare-conservare individualizat, fiindu-le redată astfel strălucirea de odinioară cu care au înfrumuseţat saloanele burgheziei europene.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: MCDR
CITEȘTE ȘI: Călător prin România. Amprenta arhitecturii comuniste în București
