Obezitatea în rândul copiilor s-a transformat într-o problemă de sănătate publică. Experții vorbesc despre o epidemiei care pune în pericol generațiile viitoare. Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) evidențiază faptul că, la nivel global, unul din trei copii suferă de obezitate. Numărul pacienților cu obezitate infantilă este de aproximativ 124 de milioane de persoane. Și în țara noastră fenomenul capătă proporții îngrijorătoare, cu implicații pe termen lung asupra sănătății populației. Experții Federației Mondiale a Obezității atrag atenția că, în absența unor măsuri drastice de prevenție și tratament, până în anul 2030, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 și 19 ani vor suferi de obezitate în România.
„Acesta este un aspect de care cred că suntem cu toții conștienți, însă nu ne place să recunoaștem: pentru copii, dar și pentru adulți, mâncarea prea densă în calorii și viața de zi cu zi extrem de sedentară, nu vor face niciodată o echipă bună. Realitatea este că noi suntem vinovați de obezitatea copiilor noștri. ”, avertizează Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu, medic primar în igiena alimentației și nutriție.
Obezitatea infantilă are ca factor principal mediul familial
Sunt puține cazurile în care copiii dezvoltă obezitate ca urmare a unor componente congenitale. Cele mai multe situații au ca factor declanșator mediul familial.
În acest context, Corina Zugravu subliniază că părinții îi pot ajuta pe cei mici prin propriul exemplu și printr-o disciplină alimentară simplă, pe care copilul să o aplice și atunci când mănâncă în afara casei. „Evitarea produselor ultra-procesate, a băuturilor carbogazoase, a pleiadei de produse dense caloric și sărace nutrițional reprezintă cheia către o dezvoltare normală a copiilor. De asemenea, să știți că ziua în care i-ați dat unui copil un suc carbogazos cu aromă de portocale, în loc de o portocală ca atare, ați deschis poarta către un trai nesănătos. În plus, sunt aspectele legate de activitatea fizică, destul de complicate în societatea noastră ultra – sedentară. Este important ca părinții să se gândească, de asemenea, că un copil este un viitor adult împlinit nu numai dacă are 10 la matematică, dar și dacă știe să alerge după o minge, să se joace cu prietenii sau să aleagă ca mod de petrecere a timpului liber o plimbare cu bicicleta sau o mică drumeție cu colegii.”, precizează Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu.
Părinții trebuie să fie fermi și consecvenți în disciplina alimentară și în programarea timpului liber al copiilor, mai ales când aceștia sunt mici. „Chiar dacă adolescenții ar putea temporar să se abată de la aceste bune obiceiuri, părinții trebuie să știe că mai târziu și le vor aminti și le vor aplica.”, arată medicul.
Mai mult de jumătate din mâncarea zilnică trebuie acoperită de legume și fructe
Obezitatea infantilă este un subiect complex, care a generat deja o serie de politici de sănătate publică. Statele sunt conștiente de efectele pe termen lung ale acestui fenomen și încearcă să implementeze strategii menite să stopeze extinderea lui.
Obezitatea în rândul copiilor are efecte atât de ordin medical, cât și de ordin economic. Afecțiunea aceasta poate avea implicații pe termen lung asupra stării de sănătate a celor mici și poate conduce la complicații semnificative în viața adultă. O populație bolnavă înseamnă costuri mai mari pentru sistemul sanitar.
Excesul suplimentar de grăsime duce la consecințe grave asupra sănătății, cum ar fi boli cardiovasculare (în principal boli de inimă și accident vascular cerebral), diabet de tip 2, tulburări musculo-scheletice precum osteoartrita, anumite tipuri de cancer, apnee, depresie etc. Aceste afecțiuni cauzează moarte prematură și invaliditate substanțială.
Copiii supraponderali și obezi pot dezvolta:
- astm
- diabet de tip 2
- colesterol ridicat
- boli de inimă
- tensiune arterială crescută
- pietre biliare, boli ale ficatului gras sau boli de rinichi
- artrită
- probleme hormonale, precum menstruația neregulată
- arsuri la stomac, reflux și alte probleme digestive
- tulburări de somn, precum apneea în somn
Pe lângă aceste probleme de sănătate, obezitatea poate avea și consecințe psihologice:
- anxietate
- depresie
- stimă de sine scăzută
- imagine corporală negativă
- probleme de integrare în grupuri sociale
- bullying
- izolare socială
- probleme de comportament și de învățare.
Sănătatea fiecăruia dintre noi pleacă din alimentația pe care o avem. Atât copiii, cât și adulții trebuie să adopte o dietă care să-i ajute, să le ofere nutrienții de care au nevoie într-o zi, fără a aduce un exces caloric inutil.
„Fiecare organism este diferit, astfel că nu pot da o rețetă universală, dar le reamintesc tuturor de „farfuria sănătoasă”, unde mai mult de jumătate din mâncarea zilnică este acoperită de legume și fructe și unde o bună parte din sursele de proteine sunt vegetale (linte, humus, fasole etc). Să nu uitam cerealele, de la pâine, la paste făinoase sau orez, care trebuie să fie întotdeauna cât mai puțin rafinate. Omul poate supraviețui fără anumite alimente pentru o perioadă limitată, dar sănătatea și bunăstarea sa pot fi afectate în mod semnificativ pe termen lung. Corpul uman are nevoie de o varietate de nutrienți esențiali, cum ar fi proteinele, carbohidrații, grăsimile, vitaminele și mineralele, pentru a funcționa corespunzător. Privarea organismului de acești nutrienți poate duce la deficiențe nutriționale, care pot provoca diverse probleme de sănătate, inclusiv slăbirea sistemului imunitar, afectarea funcției cognitive și deteriorarea sistemului cardiovascular. ”, subliniază Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu.
Cauzele problemelor de greutate la copii pot include:
- mâncatul frecvent în oraș de către familiile ocupate, în detrimentul mâncatului acasă;
- accesul facil la fast food ieftin și bogat în calorii și la junk food;
- porțiile mai mari de mâncare, atât în restaurante, cât și acasă;
- cantitățile uriașe de zahăr ascunse în băuturile îndulcite și într-o serie de alimente;
- timpul prea scurt petrecut de copii jucându-se în mod activ afară, care contrastează cu perioadele lungi petrecute în fața ecranelor;
- reducerea sau chiar eliminarea programelor de educație fizică în unele școli;
- lipsa oportunităților ample de activitate fizică: ghidurile recomandă copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani să facă cel puțin o oră de exerciții fizice moderate în fiecare zi, în timp ce copiii cu vârsta de 5 ani și mai mici ar trebui să fie activi fizic pe tot parcursul zilei;
- lipsa prietenilor cu care copiii să se joace și să facă mișcare;
- problemele familiale, precum divorțul, abuzul sau violența;
- expunerea la marketing direcționat care promovează junk food și fast food, jocurile video și un stil de viață sedentar
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
