Arheologii amatori au ajuns să contribuie semnificativ la dezvoltarea patrimoniului deținut de instituțiile muzeale din țară. Pasionați de istorie, ei își dedică mare parte din timpul liber pe care îl au activităților de căutare a unor artefacte. Cu ajutorul unui instrumentar omologat, detectoriştii autorizaţi merg prin păduri și caută „comori”. Unii dintre ei au noroc și scot la lumină piese deosebite, care apoi ajung exponate în muzee.
De exemplu, în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia au intrat două tezaure numismatice antice, cu monede datând din secolul II î.Hr. şi din secolul III d.Hr. Ele au fost descoperite, în lunile august și octombrie, de detectorişti autorizaţi într-o pădure din Jidvei şi, respectiv, pe un teren arat de pe raza comunei Noşlac.
Primul dintre tezaure conţine 107 monede, o fibulă din fier dacică şi un amnar din fier, de epocă romană. Printre monedele descoperite în Jidvei se remarcă o monedă care poate avea o valoare de piaţă şi de 2.000 de euro și care a fost restaurată deja.
Cristian Găzdac, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, a explicat, într-o conferință susținută la MNU Alba Iulia, faptul că tezaurul de la Jidvei este mai valoros deoarece conţine tetradrahme „Macedonia Prima” şi tetradarhme de imitaţie dacice, „adevărate bijuterii ale gravării monetare”. Monedele, din care unele sunt fragmentare, au de la 4 până la 16 grame şi sunt dintr-un „argint aproape pur, adică de 995 la mie puritate”.
Chiar dacă încă nu a fost făcută evaluarea pentru fiecare monedă în parte, Cristian Găzdac a apreciat că asemenea piese au ca valoare de piaţă de la 300 de euro până la 1.000 – 2.000 de euro bucata.
În ceea ce priveşte tezaurul roman de la Noşlac, încă nerestaurat, care conţine 109 monede de argint, denari, din care nicio monedă nu va depăşi 3,5 grame şi care sunt într-o stare de conservare mediocră, acesta are o valoare de piaţă mult mai mică. De asemenea, patina verde arată că între ele sunt chiar şi falsuri, având doar foiţa de argint.
„Dacă nu e unicitate, nu e raritate între ele, niciuna nu va trece de 60 de euro bucata”, a arătat expertul.
Cercetătorul a mai spus că cele două tezaure au fost averi personale, iar faptul că ele nu au fost recuperate de proprietari înseamnă că ceva dramatic s-a întâmplat cu ei.
Descoperirile întâmplătoare trebuie preluate de specialiști
Tezaurul de la Jidvei a fost descoperit iniţial de un tânăr din judeţul Mureş, care a predat cele 22 de monede antice din argint, potrivit legii, administraţiei publice locale. Ulterior, în septembrie, pornind de la o postare a acestuia în mediul online, a fost deschisă o anchetă, iar poliţiştii specializaţi în protejarea patrimoniului cultural naţional din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, împreună cu experţi arheologi ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia şi cel în cauză, au identificat în locul respectiv un complex arheologic de epocă dacică. Acesta cuprindea un tezaur monetar, depus într-un vas din bronz, cu monede de tip tetradrahmă „Macedonia Prima”, din argint (159-150 î. Hr.), drahme de tip „Răduleşti-Hunedoara”, dacice (sec. III – II î.Hr.), denari de epocă romană (antoninieni), o fibulă din fier, dacică, şi un amnar din fier, de epocă romană.
Luna trecută, un posesor autorizat de detector de metale din Ocna Mureş a găsit mai multe monede din ceea ce se numeşte acum tezaurul de la Noşlac. Kolozsvari Csaba a fost prezent la conferința organizată de MNU Alba Iulia, unde a povestit că a făcut detecţia într-un câmp agricol arat, găsind două monede la o distanţă foarte mică una de cealaltă. După ce a continuat şi a mai găsit alte monede, împrăştiate pe 10 – 20 de metri, s-a oprit, deoarece ştia că ar fi stricat contextul istoric şi a luat legătura cu un arheolog al MNU Alba Iulia, predând, totodată, primăriei ceea ce a găsit. Ulterior, arheologii au scanat zona, au efectuat săpături şi au găsit întregul tezaur.
În astfel de cazuri este foarte important ca arheologii amatori să se adreseze experților atunci când constată că au făcut o descoperire.
Cei doi detectoriști care au găsit tezaurele de la Jidvei și Noşlac așa au procedat.
Marius Ciuta, profesor şi ofiţer de poliţie specializat în patrimoniu, i-a felicitat pe cei doi descoperitori pentru că au procedat „impecabil” în ceea ce înseamnă recuperarea nu doar a pieselor celor două tezaure, ci şi în recuperarea informaţiilor istorice, arheologice.
„Maniera în care au acţionat cei doi detectorişti a fost una foarte bună, salutară. Aşa trebuie procedat”, a spus Marius Ciuta.
Ofițerul se ocupă de studierea fenomenului detectorismului de mai bine de 17 ani, iar din punctul său de vedere detectorismul s-a schimbat foarte mult în ultimii ani faţă de primii ani de după 1989, când acesta a fost asociat aproape exclusiv cu acţiuni ale unor grupări infracţionale.
„În ultimii cinci ani, lucrurile s-au schimbat radical. Avem persoane care deţin detectoare de metale de foarte bună calitate, avem persoane care au studii superioare, persoane care au foarte multă bunăvoinţă, care au experimentat detectorismul în alte ţări ale Uniunii Europene. Avem detectorişti care sunt dispuşi să comunice, să colaboreze cu arheologii profesionişti”, a menționat Marius Ciuta.
În momentul de faţă în România sunt peste 22.000 de detectorişti. Conform legislaţiei, dacă cel care face descoperirea cere bonificaţie, aceasta este de 30%, iar în urma expertizei efectuate de un expert acreditat se poate adăuga încă 15%, procentaj care este dat de valoarea istorică, raritate şi bijuteria în sine a designului monetar.
