Munca echipei de arheologi care s-a ocupat de situl de la Topoliţa, din județul Neamț, a scos la lumina o serie de artefacte valoroase, care oferă informații importante despre istoria locurilor. Experții implicați în săpături, alături de voluntari și studenți la facultățile de istorie din Bucureşti, Iaşi şi Suceava, au descoperit vestigii arheologice vechi de 7.000 de ani, fapt ce vine să confirme importanța acestui șantier arheologic.
Echipa condusă de cercetătorul Vasile Diaconu, din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ, se declară impresionată de tot ceea ce a fost găsit aici.
Săpăturile făcute au scos din pământ mărturii importante ce atestă prezenţa unor comunităţi umane de la care au rămas ruinele unor case incendiate.
Vasile Diaconu a explicat faptul că dintre resturile unei astfel de locuinţe, specialiştii de la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ au recuperat obiecte interesante realizate din lut, piatră şi chiar cupru.
Cercetătorul a subliniat faptul că cele mai spectaculoase sunt micile statuete de lut care făceau parte din recuzita religioasă a oamenilor de acum 7.000 de ani.
O premieră pentru acest sit, înregistrată în această vară, o constituie descoperirea unor vestigii care au o vechime mai mare decât fusese estimată locuirea din această aşezare. Este vorba despre mărturii de locuire cu o vechime de aproximativ 7.000 de ani, atribuite Culturii Ceramicii Liniare.
„Descoperirile atribuite Culturii Ceramicii Liniare în judeţul Neamţ şi în zona subcarpatică a Moldovei sunt puţin numeroase, iar ceea ce am descoperit noi la Topoliţa în această campanie de săpături ne confirmă faptul că avem de a face cu o nouă aşezare a cărei vechime aproximativă este de 7.000 de ani. Desigur, cele mai consistente descoperiri pe care le avem în situl de la Topoliţa aparţin culturii Precucuteni, deci strămoşilor faimoasei culturi Cucuteni. M-am bucurat să constat că şi în acest an ni s-au alăturat tineri inimoşi, care au dorit să sprijine prin efortul lor un demers ştiinţific important”, a declarat, pentru AGERPRES, responsabilul ştiinţific al şantierului aheologic, Vasile Diaconu.
În urma cercetărilor făcute până acum, specialiștii au tras concluzia că resturile locuinţei cercetate în acest an fac parte din cele peste 20 de construcţii care alcătuiau un mic sat preistoric acum mai bine de şase milenii.
Datele colectate în teren relevă faptul că respectivele comunităţi s-au stabilit aici pentru că au găsit un teren favorabil agriculturii, existau surse bogate de apă, iar la numai câţiva kilometri se găseau surse importante de sare.
Reprezentanții Complexului Muzeal Naţional Neamţ au subliniat faptul că șantierul arheologic de la Topolița se apropie de final, iar cammpania din acest an a fost una prolifică.
„A fost investigată o cincea locuință specifică civilizației Precucuteni, dar au fost identificate și o serie de alte complexe arheologice eneolitice. Cercetările au oferit rezultate dintre cele mai bune, care confirmă că situl de la Topolița este unul ce merită să fie studiat cât mai bine. Dintre descoperirile din această vară amintitm mai multe statuete umane, modelate din lutu, obiecte de podoabă realizate din același material, ceramică și unelte din piatră, dar și un mic obiect din cupru,”, au nuanțat Reprezentanții Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
Autor: Bella Steriadis
Foto: Complexul Muzeal Naţional Neamţ/ Vasile Diaconu – archaeologist
