O mică așezare rurală datând de la începutul secolului al V-lea î.Hr. a fost recent descoperită în Saint-Apollinaire, lângă Dijon, în timpul săpăturilor efectuate de Institutul Național Francez pentru Cercetări Arheologice Preventive (INRAP). Printre descoperiri, două schelete umane împletite, găsite într-un siloz au atras în mod deosebit atenția arheologilor, scrie revista franceză GEO.
În timpul săpăturilor efectuate în martie 2026 în comuna Saint-Apollinaire, lângă Dijon, în departamentul Côte-d’Or, arheologii de la INRAP (Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive) au descoperit o mică așezare rurală datând de la începutul secolului al V-lea î.Hr., caracterizată prin prezența mai multor silozuri și a unei fântâni. Într-unul dintre aceste silozuri au fost descoperite două schelete umane împletite.
CITEȘTE ȘI: Misterul scheletelor din Palatul Cezarilor din Istanbul
„Acești doi indivizi sunt interconectați la nivelul membrelor inferioare și al picioarelor”, arată INRAP într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său oficial. Cu câteva zile mai devreme, cercetătorii Institutului au descoperit și oasele unor galici îngropați în poziție așezată pe strada Turgot din Dijon.
Arheologii au evidențiat o încercare deliberată de a combina scheletele
Poziția în care au fost găsite cele două cadavre demonstrează „o aranjare deliberată a corpurilor, a cărei depunere a fost în mod necesar sincronă”, susțin specialiștilor Institutului Național Francez pentru Cercetări Arheologice Preventive (INRAP).
Primul schelet depus în siloz este cel al unui adult, descoperit întins pe spate, „cu capul orientat spre sud-vest”. Membrele inferioare sunt poziționate cu picioarele încrucișate, cu genunchii deschiși, în timp ce membrele superioare sunt flexate: antebrațul drept se sprijină pe coaste, cu mâna plasată lângă cotul stâng. Aceasta este „o poziție foarte constrânsă”, după cum explică cercetătorii.
Al doilea schelet este tot cel al unui adult, sprijinindu-se parțial pe primul. Urmează forma curbată a silozului și se află într-o poziție cocoșată. Membrele superioare, profund flexate, se sprijină în fața toracelui, iar mâinile sunt aduse spre umărul stâng. Membrele inferioare sunt flexate asimetric. Doar mandibula craniului îi rămâne, iar acesta este orientat spre vest.
Cei doi indivizi sunt împletiți la nivelul membrelor inferioare, ceea ce, în opinia specialiștilor, „demonstrează clar intenția de a-i lega”.
Arheologii sunt de părere că silozul nu a fost sigilat imediat după înmormântare. Acesta a rămas accesibil, permițând îndepărtarea craniului celui de-al doilea individ, urmată de plasarea ulterioară, la o adâncime mai mică decât scheletele, a unui craniu lipsit de mandibulă.
Cu toate acestea, Institutul Național Francez pentru Cercetări Arheologice Preventive subliniază că rămâne de stabilit dacă craniul respectiv aparține celui de-al doilea schelet sau unui al treilea individ.
Un strat de cărbune descoperit sub cele două schelete
Sub cele două schelete a fost descoperit un strat de cărbune bogat în macro-reziduuri. După analiză, cercetătorii au constatat că era compus din orz, grâu comun și grâu alac, cereale întâlnite frecvent în silozuri din această perioadă.
Acolo au fost găsite și leguminoase, precum lintea și măzărichea, precum și ghinde și muguri de alun. Cu toate acestea, prezența mai neobișnuită a semințelor de struguri, a mărului sălbatic și a porumbelor „sugerează o ofrandă alimentară care însoțea defunctul”, a concluzionat institutul de cercetare.
Prin urmare, această descoperire fără precedent din regiunea Dijon nu a oferit încă toate răspunsurile, iar misterul din jurul motivelor acestei duble înmormântări rămâne neclar.
