Două noi obiective importante din România fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Este vorba despre Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” și Frontierele Imperiului Roman – Dacia.
„Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă un moment de referință pentru mai buna conștientizare la nivel global a personalității emblematice a lui Constantin Brâncuși, care a inspirat generații de sculptori din întreaga lume. Această reușită se datorează atât contribuțiilor substanțiale ale experților, cât și a unui dialog interinstituțional intens, derulat în ultimii doi ani și jumătate, efort care a presupus numeroase demersuri administrative și diplomatice, precum și acțiuni susținute și coordonate ale autorităților centrale și locale, cu implicarea mediului academic și asociativ. Totodată, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România, dosarul conținând 277 de componente distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri“, a punctat Janina Sitaru, secretarul de stat pentru relații interinstituționale din cadrul MAE.
Dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” a fost depus din nou de către România în 2018, după ce o propunere inițială, depusă în 2013, a fost retrasă doi ani mai târziu.
Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând patru lucrări – „Masa Tăcerii”, „Aleea Scaunelor”, „Poarta Sărutului” și „Coloana fără Sfârșit” – a fost conceput și construit de către Constantin Brâncuși în perioada 1937-1938 și reprezintă un moment de referință în istoria sculpturii monumentale moderne și a artei publice. Din perspectiva obiectivelor de diplomație culturală ale Ministerului Afacerilor Externe, Constantin Brâncuși joacă un rol central, misiunile diplomatice și institutele culturale românești organizând anual evenimente de marcare a „Zilei Brâncuși”, la 19 februarie, pentru a readuce în atenția publicului apartenenţa sa la patrimoniul cultural al umanităţii.
Dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia a fost depus în 2023, fiind inițiat în contextul existenței unei ample selecții de situri din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Austria, Țările de Jos și Slovacia, deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum și al pregătirii unor nominalizări viitoare din aceeași vastă familie a Frontierelor Imperiului Roman.
Obiectivele înscrise de România în Patrimoniul UNESCO
Noile înscrieri completează prezența românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) și a fost continuată cu:
- Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993),
- Biserici din Moldova (1993, 2010),
- Mânăstirea Hurezi (1993),
- Cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999),
- Centrul Istoric Sighișoara (1999),
- Biserici de lemn din Maramureș (1999),
- Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei (2017)
- și Peisajul cultural minier Roșia Montană (2021).
Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural stabilește că anumite bunuri din patrimoniul cultural prezintă o importanță excepțională care necesită protejarea lor ca parte din patrimoniul mondial al întregii omeniri.
Comitetul Patrimoniului Mondial este format din 21 de state membre, componența actuală fiind următoarea: Argentina, Belgia, Bulgaria, Grecia, India, Italia, Jamaica, Japonia, Kazahstan, Kenya, Liban, Mexic, Qatar, Republica Coreea, Rwanda, Sfântul Vincențiu și Grenadinele, Senegal, Turcia, Ucraina, Vietnam și Zambia. La reuniunile Comitetului Patrimoniului Mondial sunt prezente, în afară de statele membre, şi celelalte state-părţi la convenţie, în calitate de observatori.
Autor: Victoria Preda
Foto: MAE/ Arhiva Ordinea Zilei
