Agricultura trece prin momente foarte grele. Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei au dus la o criză globală de îngrăşăminte chimice. Fermierii sunt obligați să caute soluții, așa că se întorc la practici mai vechi și utilizează bălegarul pentru fertilizarea culturilor pe care le dezvoltă.
Bălegarul sau „gunoiul de grajd”, cum îl denumeau străbunii noștri, a devenit unul dintre cele mai căutate produse pe piața din Statele Unite.
Afacerile cu bălegar se dezvoltă și vin să confirme faptul că întoarcerea la natură reprezintă soluția salvatoare pentru om.
Abe Sandquist, un antreprenor din Midwest-ul SUA, s-a chinuit decenii întregi să-i convingă pe fermieri să înlocuiască îngrăşămintele chimice cu bălegar. Nicio campanie de marketing nu l-a ajutat în acest sens. Dar apariția crizei globale de îngrăşăminte chimice i-a transformat business-ul cu „gunoi de grajd” într-unul extrem de profitabil. „Aş fi vrut să am mai mult de vânzare. Însă nu există cantităţi suficiente pentru a face faţă cererii”, susține Abe Sandquist, fondatorul firmei Natural Fertilizer Services Inc din statul american Iowa.
Mai mult, crescătorii de animale care plăteau bani grei pentru a scăpa de dejecțiile acestora au descoperit afacerea aceasta și profită vânzând bălegarul către cultivatorii de cereale.
Și companiile care produc echipamente pentru împrăştierea bălegarului traversează o perioadă profitabilă.
Afacerile cu bălegar merg atât de bine, încât firmele care comercializează acest produs au încheiate contracte de vânzări până la finele anului. „Bălegarul a devenit o marfă foarte căutată. Avem deja liste de aşteptare”, punctează consultantul Allen Kampschnieder, care lucrează la firma Nutrient Advisors din Nebraska.
Consultantul menționează că, în statul Nebraska, de exemplu, preţurile la bălegar uscat au ajuns până la 11-14 dolari pe tonă, de la un nivel obişnuit de 5-8 dolari pe tonă.
Prea puțin bălegar pentru nevoi atât de mari
Deși la prima vedere pare totul foarte simplu, înlocuirea îngrășămintelor chimice cu bălegar nu este la îndemâna oricui. La ora actuală, pe piața din SUA, nu există o ofertă suficientă pentru a înlocui toate îngrăşămintele chimice utilizate până acum. În plus, transportul este scump, iar preţurile pentru dejecţiile animale cresc ca urmare a cererii puternice.
La toate acestea se mai adaugă încă un obstacol: bălegarul este puternic reglementat de autorităţile locale şi centrale din cauza îngrijorării cu privire la impactul său asupra resurselor de apă.
Cu toate acestea, toți mai mulți fermieri caută soluții pentru a nu mai depinde de îngrășămintele chimice și pentru a putea utiliza bălegarul ca fertilizator.
Reprezentanții gigantului Smithfield Foods, cel mai mare producător mondial de carne de porc, spun că au observat și ei o modificare de poziţie în rândul fermelor de porci care aprovizionează abatoarele sale. „Vedem cu siguranţă cum fermierii se îndreaptă spre bălegar odată cu creşterea preţurilor la îngrăşăminte”, explică Jim Monroe, purtător de cuvânt la Smithfield Foods.
Datele firmei de consultanţă CRU Group arată că, în luna martie, preţul la îngrăşăminte chimice a atins un nivel record, în condiţiile în care cotaţiile la îngrăşămintele pe bază de azot au crescut de patru ori după 2020, iar la potasă de trei ori.
Războiul din Ucraina a acutizat și mai mult criza aceasta, prin reducerea exporturilor de îngrăşăminte din Rusia, şi din Belarus, ca urmare a sancţiunilor occidentale. De altfel, analiștii băncii olandeze Rabobank atrag atenția că, anul trecut, Rusia şi Belarus au fost responsabile pentru mai mult de 40% din exporturile mondiale de potasă, unul din primele trei îngrăşăminte utilizate pentru creşterea randamentelor culturilor.
Situația este foarte gravă la nivel mondial, existând riscul diminuării recoltelor. O reducere a producției va avea efecte negative puternice asupra economiei globale într-o perioadă în care inflaţia este stimulată de preţurile record la alimente.
Bălegarul, ignorat până acum, poate reprezenta o soluție pentru a salva agricultura. Fermierii care cresc animale ar trebui încurajați să-l valorifice, iar cei care au culturi ar trebui să-l utilizeze pentru a rezolva problema lipsei îngrășămintelor ecologice.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com
