Dieta europenilor se îmbogățește de la o zi la alta în …insecte. Comisia Europeană a autorizat, în această săptămână, comercializarea greierilor de casă (Acheta domesticus) ca aliment nou pe piața comunitară.
Este a treia insectă care are liber în farfuria europenilor.
Anul trecut, Comisia Europeană a dat aviz pozitiv pentru introducerea în consumul alimentat, în iulie, a larvei desicate de Tenebrio molitor și, în noiembrie, a Locusta migratoria. În termeni populari, este vorba despre viermele galben uscat și despre lăcusta călătoare.
„Greierele de casă va fi disponibil integral, sub formă congelată, uscată sau de pudră. Prezenta autorizare a primit girul statelor membre la data de 8 decembrie 2021, ca urmare a unei evaluări stricte din partea Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară, care a ajuns la concluzia că această insectă nu prezintă pericole pentru consum dacă este folosită conform descrierii înaintate de întreprinderea solicitantă. Produsele care conțin acest nou aliment trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a semnala eventuale reacții alergice. În ultimii ani, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a ajuns la concluzia că insectele reprezintă o sursă de alimentație hrănitoare și sănătoasă, având un conținut ridicat de grăsime, proteine, vitamine, fibre și minerale. În plus, insectele reprezintă o parte consistentă a alimentației zilnice a sute de milioane de oameni la nivel mondial. În contextul Strategiei De la fermă la consumator, insectele au fost, de asemenea, identificate ca reprezentând o sursă alternativă de proteine care ar putea înlesni trecerea către un sistem alimentar mai durabil.”, menționează Comisia Europeană, într-un comunicat oficial.
„Afacerea insecta” se extinde
Cum era de așteptat, strategia alimentară abordată de Comisia Europeană nu a rămas fără ecou în mediul economic, „afacerea insecta” prinzând destul de repede contur. Astfel că tot mai multe fonduri de investiții, dar și giganți din industria alimentară sunt cu ochii pe business-urile care vizează creșterea de insecte.
Experții firmei de cercetare Arcluster sunt de părere că tipul acesta de business creşte de zece ori, până la peste 4,1 miliarde dolari la nivel global până în 2025.
De altfel, insectele devin o sursă mai sustenabilă de proteine graţie impactului lor mai mic asupra mediului şi valorii nutriţionale ridicate. Datorită acestui lucru, afacerile cu insecte atrag finanţare din partea fondurilor de investiţii, dar atrag şi atenţia unor giganţi din industria alimentară, precum Cargill Inc. şi Nestle SA.
Helene Ziv, manager de risc la Cargill, declara, la începutul acestui an, că direcționarea industriei alimentare către materia primă obținută din insecte ajută la crearea unei noi surse de proteine pentru întreaga lume, în mod sustenabil. „Suntem foarte mulţumiţi de valoarea nutriţională”, a punctat Helene Ziv.
În mod sigur acest segment se va extinde și mai mult, în contextul în care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) mai are în analiză alte câteva solicitări care vizează utilizarea insectelor în alimentație. De exemplu, pe lângă gustările din lăcuste și viermi, putem primi și greieri sau gândaci.
Și chiar dacă subiectul acesta este destul de puțin dezbătut, trebuie menționat faptul că Europa este un lider în ceea ce priveşte start-up-urile concentrate pe creşterea insectelor, după ce a inclus insectele pe lista alimentelor sustenabile. Autorităţile europene au alocat fonduri pentru cercetare şi facilităţi de producţie, iar blocul comunitar permite de ceva timp folosirea insectelor pentru hrana peştilor, câinilor şi pisicilor.
Mai mult, câteva state membre UE, inclusiv Finlanda, Belgia şi Olanda, permit deja vânzarea de alimente care conţin insecte în magazine.
Deși la nivelul consumatorilor din Europa există o repulsie în ceea ce privește alimentația bazată pe insecte, trebuie menționat că, la nivel planetar, în jur de 2.000 de specii de insecte sunt folosite în dieta curentă a două miliarde de persoane.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
