Obezitatea, malnutriţia şi schimbările climatice sunt marii dușmani ai omului. Specialiștii cred că vorbim despre cele mai puternice trei amenințări la adresa vieții pe Pământ. Experții în sănătate publică atrag atenția că o politică eficientă de combatere a acestor trei dușmani trebuie gândită unitar, nu prin abordări separate care au ca unic rezultat elaborarea unor politici sterile, lipsite de eficiență.
Obezitatea, malnutriţia şi schimbările climatice trebuie să facă subiectul unui nou acord global în domeniul alimentar, care „să limiteze” influenţa politică a marilor industrii alimentare. Este concluzia la care a ajuns o comisie formată din 43 de experţi proveniţi din 14 ţări. Specialiștii au întocmit un raport pe care l-au publicat în revista medicală britanică The Lancet.
Statistici îngrijorătoare:
- aproape un miliard de adulți și în jur de 200 de milioane de copii sunt afectați de obezitate
- în paralel, o jumătate de miliard de adulți suferă de malnutriție
Ampla cercetare evidențiază faptul că se impune înăsprirea la nivel global a regulilor împotriva „puternicelor interese comerciale”.
De asemenea, este necesară regândirea stimulentelor economice pentru a lupta împotriva obezităţii, malnutriţiei şi schimbărilor climatice.
CITEȘTE ȘI: Epidemia de obezitate. Excesul ponderal va cauza pierderi de 4,32 trilioane USD în economia lumii
Obezitatea, malnutriţia şi schimbările climatice împărtăşesc „factori comuni”
Oamenii de știință implicați în elaborarea acestui raport au ajuns la concluzia că obezitatea, malnutriţia şi schimbările climatice împărtăşesc „factori comuni”, care convieţuiesc „în timp şi spaţiu”, ceea ce trebuie să aibă ca rezultat „soluţii comune”.
La ora actuală, industria alimentară se face vinovată nu doar de provocarea unor adevărate epidemii de obezitate în rândul populațiilor din țările dezvoltate, ci și de malnutriţie în zonele sărace, generând totodată între 25 şi 30 % dintre emisiile de gaze cu efect de seră.
Mai mult, schimbările climatice care duc la apariția unor fenomene meteo extreme, pot duce la disparția unor culturi întinse. Astfel, populații întregi riscă să rămână fără surse de hrană. În paralel, se înregistrează o escaladare a preţurilor la fructe şi legume, ceea ce ar avea ca efect o creştere a consumului de alimente industriale.
CITEȘTE ȘI : Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu: Realitatea este că noi suntem vinovați de obezitatea copiilor noștri
Corinna Hawkes, profesoară la City University din Londra, şi unul din conducătorii cercetării, atrage atenția că a venit timpul ca întreaga lume să recunoască aceste conexiuni și să implementeze acţiuni triple care să combată totul simultan.
Cu ochii pe Big Food
Autorii raportului vin cu propuneri concrete. Ei sunt de părere că multinaţionalele industriei alimentare, așa zisele Big Food, ar trebui să intre în aceeași categorie cu companiile producătoare de tutun. Experții punctează că „alimentele sunt în mod evident diferite de tutun, pentru că sunt indispensabile vieţii, nu este însă cazul alimentelor dăunătoare sănătăţii, aşa-numite junk food”.
Comisia care a realizat raportul publicat de The Lancet sugerează stabilirea unei convenţii-cadru de sisteme alimentare echitabile şi sustenabile, restricţionarea influenţei alimentelor industriale prin reducerea stimulentelor economice şi mobilizarea societăţii civile pentru a conştientizarea importanţa sănătăţii.
O altă măsură are în vedere reducerea consumului de carne roșie, prin majorarea taxelor aplicate acestor alimente, dar și prin etichetarea mai eficientă a alimentelor, promovarea transportului prin intermediul infrastructurilor şi creşterea investiţiilor în strategii de marketing pentru a promova activitatea fizică.
Oamenii de știință militează pentru o colaborare mai strânsă cu responsabilii sectorului privat pentru a putea combate aceste trei mari ameninţări.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Obezitatea angajaților îi costă pe angajatori
