Vremea rece a dus la creșterea cazurilor de răceală. Durerea în gât este o afecțiune care apare frecvent în această perioadă, iar mulți dintre cei care o dezvoltă nu știu cum să o trateze corect. Medicii atrag atenția că antibioticele sunt utile doar în cazul infecțiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriană. Majoritatea durerilor în gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt.
Diagnosticul diferențial între o durere în gât de natură virală și una bacteriană se face de obicei pe baza simptomelor. Durerile în gât cauzate de virusuri sunt însoțite de simptome precum tuse, disconfort în gât și rinoree.
Medicii subliniază faptul că 90% din infecțiile de tract respirator sunt virale și nu necesită antibiotice. Antibioticele sunt utile doar în cazul infecțiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriană. Majoritatea durerilor de gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt.
„Încurajăm pacienții să înceapă tratamentul simptomatic acasă, așa cum este indicat pe prospectul medicamentelor și să se prezinte la medic dacă simptomele se agravează. Este important ca pacienții să recunoască tipul de durere în gât și infecțiile de tract respirator și natura lor, înțelegând foarte bine simptomele”, precizează prof. dr. Codruț Sarafoleanu, Secretar General Societatea Română de Rinologie.
Bolile virale care provoacă dureri în gât includ:
- Răceală comună
- Gripa (gripa)
- Mono (mononucleoza)
- Pojar
- Varicelă
- Boala coronavirus 2019 (COVID-19)
- Crupul laringian – o boală comună a copilăriei, caracterizată printr-o tuse aspră, lătrătoare
Infecții bacteriene
- Multe infecții bacteriene pot provoca dureri în gât. Cel mai frecvent este Streptococcus pyogenes (streptococul de grup A) care cauzează faringită streptococică.
CITEȘTE ȘI: Lecția de sănătate. Prin utilizarea în exces a antibioticelor, omul pierde războiul cu infecțiile
Gripa nu se tratează cu antibiotice!
Nici virozele respiratorii nu se tratează cu antibiotice. „Optaţi pentru tratament simptomatic şi asiguraţi-vă că pacienţii sunt bine hidrataţi”, este sfatul medicilor. De asemenea, este important de menționat că vaccinarea anuală împotriva gripei rămâne cea mai eficientă metodă de prevenţie.
Medicii amintesc faptul că vaccinarea anuală împotriva gripei rămâne cea mai eficientă metodă de prevenţie. „Gripa debutează de obicei brusc cu febră, frisoane, dureri musculare, durere de cap, lipsa poftei de mâncare si ulterior tuse, nas înfundat, vărsături sau diaree. Complicaţiile grave ale gripei pot apărea la orice vârstă, însă, unele persoane sunt expuse unui risc mai mare de a dezvolta complicaţii în gripă. În această categorie de populaţie la risc sunt incluşi copiii mai mici de cinci ani, precum şi persoanele cu boli cronice, indiferent de vârstă (astm bronşic, diabet zaharat, bolile de inimă, ciroza hepatică), femeile însărcinate şi persoanele de peste 65 de ani. Eficienţa vaccinului este una cât se poate de bună, fiind estimată între 70- 90%, în funcţie de vârsta persoanei pe care o vaccinăm”, punctează specialiștii.
În plus, medicii îi sfătuiesc pe oameni să evite deplasările în spații deschise și expunerea prelungită la frig. Este foarte important să respecte regulile de igienă pentru evitarea îmbolnăvirilor prin viroze respiratorii. De asemenea, trebuie să consume alimente bogate în proteine, fructe și legume.
| SEMNE | IACRS | GRIPA |
| Febră | Rareori | Da >38ºC |
| Dureri de cap | Rareori | Deseori |
| Dureri generale | Ușoare | Prezente la majoritatea cazurilor; adesea severe |
| Oboseală, slăbiciune | Uneori | Apare des; poate dura până la 2-3 săptămâni |
| Epuizare | Niciodată | Apare de obicei la începutul bolii |
| Nas înfundat | Deseori | Uneori |
| Dureri de gât | Deseori | Uneori |
| Jena în piept, tuse | Slabă, pâna la moderată. Tuse seacă | Deseori; poate deveni gravă |
- Ne spălăm cu apă şi săpun ori de câte ori este nevoie.
- Mai des ca oricând, în această perioadă, trebuie să ne spălăm faţa şi nasul pentru scăderea încărcăturii microbiene .
- Atunci când strănutăm, folosim batista de unică folosinţă, iar, dacă nu avem, este de preferat să strănutăm pe mânecă sau pe umăr, pentru a evita răspândirea particulelor posibil infectante .
- Evităm aglomeraţiile, atunci când nu este neapărat necesară prezenţa noastră în aceste locuri
- Respectarea unui regim de viaţă sănătos – alimentaţie bogată în proteine, legume şi fructe, odihnă şi mişcare ( mers pe jos, cu bicicleta,sporturi diverse) este esenţială pentru menţinerea unui corp sănătos.De asemenea, persoanele vârstnice, în special cele cu afecțiuni cronice cardiace și respiratorii, este bine să evite deplasările și frecventarea locurilor aglomerate care creează premisele îmbolnăvirii sau a apariţiei complicaţiilor afecţiunilor existente.
CITEȘTE ȘI: Șocant! Bacteriile rezistente la antibiotice au ajuns până în nori
Ce facem când ne îmbolnăvim?
- La primele simptome de boală – care constau în rinoree, jenă în gât, febră până la 38 grade, stare generală proastă – trebuie să luăm legătura cu medicul de familie.
- În momentul în care o persoană se îmbolnăveşte, primul lucru pe care trebuie să îl facă este acela de a se autoizola. Următorul pas este de a contacta medicul de familie.
- Este total greşită automedicaţia şi, în special, tratarea, acasă, cu antibiotice, fără prescriere de la medic .
Sfatul medicilor: răcelile și gripele nu se tratează cu antibiotice! Numărul normal al infecțiilor de tract respirator superior poate să ajungă și la zece într-un an pentru o persoană.
O persoană bolnavă care se izolează la domiciliu se poate însănătoşi după șapte zile, dacă nu are alte afecţiuni, chiar dacă face o formă severă de boală. Dar, dacă această persoană bolnavă continuă să meargă la serviciu, cu siguranţă îi va infecta şi pe cei din jur şi e posibil ca unii dintre aceştia să facă forme severe de boală sau chiar letale.
CITEȘTE ȘI: PANDEMIA TĂCUTĂ. Superbacteriile rezistente la medicamente pot ucide zece milioane de oameni anual
O armă revoluționară care se poate întoarce împotriva vieții
Antibioticele au reprezentat una dintre cele mai revoluționare descoperiri din secolul trecut. Se poate spune că în plan medical a fost cel mai important succes al omului în lupta cu bolile, ajutându-l să vindece afecțiuni dintre cele mai grave.
Faptul că bacteorologul Alexander Fleming a descoperit, din întâmplare, în anul 1928, penicilina a reprezentat un pas uriaș pentru om. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor.
Cercetătorii au reușit, în timp, să dezvolte o armă eficientă în războiul omului cu infecțiile care decimau populațiile, iar în acest moment, antibioticele formează un grup larg în care regăsim în jur de o sută de medicamente.
Din păcate, odată cu dezvoltarea acestui tip de tratament, a crescut și consumul, iar oamenii au ajuns să abuzeze de el prin automedicație. Totodată, s-a ajuns în situația în care înghițim fără să vrem antibiotice din cauza utilizării acestora în agricultură și în industria alimentară.
De altfel, circulaţia crescută a antibioticelor, atât la oameni, cât şi la animale, a determinat apariţia unor mutaţii la nivelul genomului bacterian, mutaţii care au dus la câştigarea rezistenţei la antibiotice. Anual, la nivelul Uniunii Europene, se înregistrează în jur de 25.000 de decese cauzate doar de rezistența la medicamentele antimicrobiene. Fenomenul este unul îngrijorător și a devenit în mod clar o problemă de sănătate publică pentru care trebuie găsite urgent rezolvări.
La fel de îngrijorător este și faptul că niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani. Experții Organizației Mondiale a Sănătății atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca, la nivel mondial, zece milioane de decese pe an.
În România, situația este și mai dramatică având în vedere gradul foarte crescut al utilizării tratamentelor cu antibiotice în rândul populației. Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului și pe ultimul loc în ceea ce privește cunoștințele generale ale populației despre utilizarea antibioticelor. Datele sunt îngrijorătoare și relevă că o treime dintre români folosesc în continuare antibiotice în mod necorespunzător, pentru simple răceli sau durere în gât.
Un studiu publicat de Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC) a evidențiat faptul că România se situează pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice. Statistica arată că zilnic sunt administrate în țara noastră 25,7 doze la o mie de locuitori.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Bacterii mortale: Stafilococul auriu şi pneumococul sunt cele mai periculoase
