Companiile în care statul este acționar majoritar sunt adevărate oaze financiare pentru cei care lucrează în aceste societăți, angajații beneficiind atât de salarii foarte mari, cât și de prime și sporuri consistente. Multe dintre aceste „favoruri” financiare nu sunt prinse în contractele colective de muncă, dar sunt acordate chiar dacă lucrul acesta conduce la „îngroparea” proiectelor de investiții în curs.
Un astfel de caz a fost identificat de Curtea de Conturi la Transelectrica SA. În urma unui audit de conformitate, derulat în perioada 2023-2024, autoritatea de control a descoperit că operatorul de transport energie electrică a oferit prime cu caracter special şi adaosuri salariale în valoare de 28.990.440 lei ( aproximativ șase milioane de euro). În urma celor constatate, Curtea de Conturi a decis sesizarea organelor de urmărire penală.
De altfel, Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi a României, a transmis că „în contextul eforturilor constante de transparentizare a activităţii specifice, prin Hotărârea Plenului nr. 586/05.06.2025, Curtea de Conturi a României a decis publicarea rapoartelor de audit care conţin constatări ce au stat la baza aprobării sesizării organelor de urmărire penală”.
Reacția oficialului Curții de Conturi vine într-un moment în care în România se stabilesc taxele și impozitele majorate pe care românii urmează să le achite pentru a acoperi deficitul bugetar cu care țara noastră se confruntă.
Având în vedere că auditul Curții a fost realizat în perioada 2023-2024, nu poți să nu te întrebi de ce instituția a tăcut până acum și de ce nu a făcut publice de atunci toate aceste nereguli?! Dar căile politicului sunt încurcate și greu de descâlcit într-o țară în care partidele sunt cele conduc economia deținută de stat.
Să revenim însă la cazul Transelectrica și la informațiile făcute public în prezent. Curtea de Conturi a informat că misiunea sa de audit a evidențiat că au fost acordate, „în alte condiţii decât cele stabilite prin Contractul colectiv de muncă”, prime cu caracter special şi adaosuri salariale în valoare de 28.990.440 lei.
„Aceasta este una dintre principalele concluzii rezultate ca urmare a misiunii de audit de conformitate, derulată în perioada 2023-2024 la CNTEE Transelectrica SA, al cărei obiectiv a fost verificarea modului în care salarizarea şi acordarea altor drepturi personalului companiei, precum şi contractarea şi derularea contractelor de investiţii, sunt în conformitate cu legislaţia, normele şi reglementările relevante care au fost în vigoare în perioada 2020-2022”, au menționat reprezentanții instituției.
„Performanța” a fost plătită, dar niciun proiect de investiții nu a fost finalizat la termenul din contract
Astfel, misiunea auditorilor publici externi a scos la suprafață o serie de nereguli la Transelectrica, printre care se remarcă:
- primele cu caracter special în sumă de 12.073.272 lei, fără a se face dovada evaluării performanţelor individuale profesionale ale personalului şi fără a fi menţionate acţiunile cu impact major realizate de fiecare dintre salariaţi în desfăşurarea activităţilor derulate în cadrul entităţii;
- adaosurile salariale în sumă de 16.917.168 lei (8.410 lei/salariat), fără a fi menţionat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special, aşa cum prevede Contractul Colectiv de Muncă.
„Totodată, raportul relevă deficienţe şi întârzieri importante în implementarea proiectelor de investiţii, niciun contract de lucrări cuprins în eşantionul verificat nefiind realizat la termenele iniţiale prevăzute în contract, fapt ce a condus şi poate conduce, în unele cazuri, la ajustări ale preţului contractelor ca urmare a conjuncturii economice din ultimii ani, precum şi la neimplementarea proiectelor de investiţii în termene optime în condiţiile tranziţiei energetice”, a subliniat Curtea de Conturi.
În timpul controlului, reprezentanții Curții de Conturi au identificat mai multe deficiențe în derularea proiectelor de investiţii, care se referă, în principal, la:
- prelungirea perioadei de execuţie pe motiv de forţă majoră, în condiţiile în care, pe perioada producerii acestora, executarea contractului nu a fost sistată;
- necalcularea penalităţilor de întârziere pentru nerealizarea lucrărilor la termen, precum şi efectuarea de plăţi pentru bunuri şi servicii care nu au fost integral executate;
- nerecuperarea avansurilor acordate executantului, în condiţiile în care contractul a fost denunţat de acesta;
- nerespectarea reglementărilor legale privind ajustarea preţului contractului de lucrări, prin determinarea ajustării în alte condiţii decât cele legale.
„Pentru remedierea tuturor abaterilor constatate, prin Scrisoarea către management nr. 6001/23.01.2025, Curtea de Conturi a transmis entităţii verificate recomandări pentru remedierea acestora, inclusiv de stabilire şi recuperare a prejudiciilor constatate, până la data de 30.04.2025. Ca urmare a neregulilor constatate, prin Hotărârea Plenului nr. 78/31.01.2025, Curtea de Conturi a României a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente în cazul CNTEE Transelectrica SA”, a punctat Curtea de Conturi.
Cazul Transelectrica ne dovedește încă o dată faptul că toate aceste societăți controlate de stat sunt doar „vaci de muls” pentru clientela politică, banii produși de companiile respective scurgându-se în buzunarele celor care le conduc. Lucrul acesta se întâmplă în defavoarea bugetului public și, implicit, în defavoarea românilor care acum sunt obligați „să strângă cureaua” pentru că puterea politică din ultimii ani a cheltuit prea mult și a majorat fără măsură deficitul bugetar.
Transelectrica nu este singura societatea aflată în această situație. Toate companiile din subordinea Ministerului Economiei sau din cea a Ministerului Energiei funcționează pe aceleași principii: veniturile realizate sunt tocate pe salariile de mii de euro ale celor din conducere, pe prime și sporuri, investițiile fiind lăsate la capitolul „și altele” . Chiar dacă ni s-a tot promis în ultimul an și jumătate că „se va face curățenie” în ograda acestor firme, nu s-a întâmplat nimic, iar banii care ar trebui să ajungă în visteria statului continuă să fie vărsați în conturile unor particulari.
Și ANAF a „uitat” să încaseze 30 de miliarde lei
Nu este singura risipă financiară sesizată de Curtea de Conturi. În urmă cu câteva săptămâni, instituția a făcut public faptul că, în urma unui audit la ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală), a constatat o serie de deficienţe privind evidenţa contabilă a veniturilor statului şi evidenţa analitică pe plătitori.
Un raport au auditorilor a indicat faptul că la 2.440 de adrese din România, figurează 47.513 de firme, ce însumează datorii la bugetul de stat de aproape 30 de miliarde lei. La o singură adresă din Sectorul 1 al Capitalei sunt înregistraţi peste 2.000 de agenţi economici şi peste 6.000 de persoane fizice autorizate.
Oficialii Curţii de Conturi au apreciat că „cele mai multe dintre aceste societăţi comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale”, fiind plătitoare de TVA.
„În cadrul auditului de conformitate efectuat la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Curtea de Conturi a exprimat”concluzie cu reserve”cu privire la modul în care au fost respectate prevederile legale privind formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului general consolidat administrate de ANAF în anul 2023. Potrivit constatărilor auditului, au fost constatate deficienţe privind: evidenţa contabilă a veniturilor statului şi evidenţa analitică pe plătitori; stabilirea riscului fiscal; activitatea în domeniul preţurilor de transfer; activitatea de soluţionare a cererilor de rambursare a TVA; colectarea creanţelor bugetare din TVA şi impozit pe profit”, au susținut reprezentanții Curii de Conturi.
Pe baza datelor primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare şi Oficiul Naţional Registrul Comerţului, echipa de audit a Curţii a efectuat o analiză, ajungând la concluzia că este necesară investigarea contribuabililor care au sediile fiscale la aceeaşi adresă şi care înregistrează datorii importante la bugetul de stat.
Auditorii au semnalat:
- În România sunt 2.440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăţi comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei);
- Au fost identificate 361 de adrese la care funcţionează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcţionează mai mult de 100 firme în aceeaşi locaţie;
„Analiza de risc efectuată de structurile cu atribuţii din cadrul ANAF trebuie să completeze indicatorii de risc fiscal astfel încât aceştia să surprindă şi acest comportament neconform. În vederea combaterii acestui fenomen sunt necesare modificări asupra cadrului legal actual care permite înregistrarea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a unui număr de sedii sociale multiple, la aceeaşi adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistenţă juridică, ce devin în fapt permanente. Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparţinând unor sute şi mii de firme (la aceeaşi adresă), dintre care cele mai multe în Bucureşti”, au atras atenția auditorii.
Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureştii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în acelaşi spaţiu un număr de 6.061 persoane fizice autorizate, precum şi 2.398 societăţi comerciale.
„Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1.895 societăţi comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcţionau 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023). Riscul fiscal determinat de funcţionarea într-un sediu social situat la aceeaşi adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale”, a mai arătat Curtea de Conturi.
Oficialii acesteia au comentat că „analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeaşi adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alţi acţionari şi administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor şi taxelor în scopul vădit de a „îngropa” acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficienţă măsurile de recuperare ale organelor fiscale”.
Reprezentanții Curții de Conturi au precizat că „cele mai multe dintre aceste societăţi comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcţionarea „la grămadă” de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică precum şi de faptul că deţin cod valabil de TVA, toate aceste societăţi comerciale fiind parte din circuitele de deductibilitate a TVA la nivel naţional, cu o influenţă semnificativă în economia TVA”.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Ordinea Zilei
