Obezitatea a devenit deja o problemă de sănătate publică, numărul persoanelor care suferă de această afecțiune fiind în creștere. Din păcate, sunt multe cazurile în care terapiile bazate pe schimbarea stilului de viață și pe tratamentul medicamentos nu dau randament, fiind necesar ca medicii să intervină prin anumite proceduri, astfel încât pacientul să primească ajutor pentru a scădea în greutate.
Spitalul Clinic Colentina anunță realizarea primelor intervenții de gastroplastie endoscopică. O echipă medicală din cadrul Secției de Gastroenterologie a unității sanitare din Capitală a efectuat deja patru proceduri de acest tip în cazul unor pacienți cu obezitate cu complicații. Echipa a fost formată din dr. Bogdan Mateescu, dr. Theodor Voiosu, dr. Andrei Haidar și dr. Dan Gheonea (Gastroenterologie UMF Craiova).
„Endoscopia bariatrică este cea mai recentă dintre tehnicile dedicate pierderii în greutate, dezvoltându-se în ultimul deceniu, mai cu seamă în Statele Unite ale Americii și în Brazilia. Se bazează pe reducerea volumului stomacului, fie prin introducerea unui balon umflat cu aer sau lichid, fie prin coaserea pereților, fără nicio tăietură, procedura fiind integral endoscopică, adică utilizând un tub introdus pe gura pacientului sedat. Este recomandată celor cu obezitate (de la IMC 30 kg/m2), cu sau fără complicații (diabet zaharat, apnee in somn, dislipidemie, hipertensiune arterială), care nu au reușit să slăbească adecvat cu dieta, cu modificarea stilului de viață și cu medicamente. Performanțele sunt foarte bune cu o pierdere ponderală de până la 20% din greutatea inițială, la șase luni. Pacienții sunt spitalizați pentru o durată scurtă de timp și au un risc mult mai mic de apariție a complicațiilor față de chirurgia clasică bariatrică, fiind externați de obicei în primele 24 de ore postprocedural.”, au explicat medicii.
Cei patru profesioniști români au efectuat procedurile de gastroplastie endoscopică (gastrosleeve endoscopic) sub îndrumarea unuia dintre cei mai importanți experți europeni în endoscopia bariatrică, dr. Ivo Boskoski. De asemenea, ei au beneficiat de sprijinul doctorilor Dragoș Dumitrescu și Mihaela Chiriac, care au asigurat suportul anestezic.
„Intervențiile, care durează aproximativ o oră pentru un pacient, au fost posibile grație suportului oferit de Boston Scientific, care a asigurat gratuit instrumentarul”, au menționat reprezentanții spitalului.
Selecția pacienților se face după analiza unei comisii multidisciplinare din care fac parte medici nutriționiști (dr. Răzvan Ionescu, dr. Ioana Verde), chirurgi (dr. Marian Forminte), gastroenterologi (dr. Radu Bogdan Mateescu, dr. Theodor Voiosu), Psiholog/dr. psihiatru (dr. Melina Iordache), cardiolog (dr. Anca Dan), pneumolog (dr. Marius Balea). Această comisie decide dacă pacientul este eligibil pentru endoscopie bariatrică sau pentru altă tehnică (îmbunătățirea măsurilor dietetice, de stil de viață sau medicamentoase, chirurgie bariatrică).
„Un alt avantaj al acestui tip de intervenții este recuperarea extrem de rapidă, pacienții fiind externați în excelentă formă în dimineața următoare. Urmărirea lor continuă în echipă!Formarea echipei medicale pentru managementul obezității a beneficiat de susținerea conducerii Spitalului Clinic Colentina și a UMF Carol Davila București în parteneriat cu UMF Craiova. Buna desfășurare a acestor proceduri nu ar fi fost posibilă fără ajutorul colegilor asistenți de anestezie și endoscopie – Clara Mady, Cătălin Nuțu, Ovidiu Arașanu şi Alexandru Pîrvu.”, au punctat reprezentanții Spitalului Clinic Colentina.
Ce este obezitatea
Obezitatea este o condiție medicală caracterizată prin creșterea greutății corporale pe seama țesutului adipos, definită printr-o valoare a indicelui de masă corporală mai mare sau egal cu 30 kg/m2 .
Obezitatea are consecințe importante asupra calității vieții în general cu impact asupra incidenței, prevalenței și mortalității prin boli asociate precum cele cardiovasculare, endocrine și a unor forme de cancer.
CITEȘTE ȘI: Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu: Realitatea este că noi suntem vinovați de obezitatea copiilor noștri
Obezitatea este o boală cronică, având o prevalență foarte mare, care afectează bărbați și femei de toate rasele și vârstele, fiind una dintre cele mai mari provocări ale sănătății publice din secolul XXI. Prevalența s-a triplat în multe țări din regiunea europeană a OMS, din anii 1980 până în prezent, iar numărul persoanelor afectate continuă să crească într-un ritm alarmant.
Pentru adulți, OMS definește excesul de greutate și obezitatea după cum urmează:
- supraponderalitatea este un IMC mai mare sau egal cu 25;
- obezitatea este un IMC mai mare sau egal cu 30.
IMC (Indicele Masei Corporale) oferă măsura cea mai utilă la nivel de populație a excesului de greutate și a obezității, deoarece este același pentru ambele sexe și pentru toate vârstele de adulți. Cu toate acestea, el poate să nu corespundă aceluiași procent de grăsime la diferite persoane. Pentru copii, vârsta trebuie să fie luată în considerare atunci când se definește excesul de greutate și obezitatea.
Obezitatea în România
Statisticile indică faptul că în țara noastră 2 din 100 de persoane se aflau în evidența medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022. În ceea ce privește înregistrarea cazurilor noi de boală, în anul 2022, cele mai multe cazuri noi de obezitate s-au înregistrat pentru genul feminin și în mediul urban. Totodată, 5 din 10 persoane adulte declarau că sunt supraponderale sau obeze, conform studiului Institutului Național de Statistică, în anul 2019.
CITEȘTE ȘI: Premieră în România. Bolnavii diagnosticați cu tumori de cale biliară beneficiază de un tratament endoscopic inovator realizat de medicii de la Spitalul Colentina
Obezitatea infantilă constituie una dintre cele mai grave probleme de sănătate din secolul XXI. Incidența obezității la copii, în România a fost în ușoară creștere până în anul 2020 când a avut valoarea de 165.94%000 locuitori, apoi a crescut semnificativ până la 196.14%000 de locuitori în anul 2021, respectiv 173.02%000 de locuitori, în anul 2022.
Studiul realizat de Institutul Național de Sănătate Publică în anul 2020 după protocolul COSI (European Chilhood Obesity Surveillance Initiative) arată că 3 din 10 copii cu vârsta de 7-9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate.
Legătura dintre obezitate și sărăcie
Astăzi, omul cu o greutate cu mult peste medie este de fapt exponentul păturilor sărace din societate. Deși unora le poate părea de neacceptat o astfel de ipoteză, este evident că între obezitate şi sărăcie există o legătură directă.
La ora actuală, sunt multe studii care corelează veniturile mici de obezitate, fapt care poate avea repercusiuni asupra sănătăţii mintale a copiilor, provocând anxietate şi depresie şi un randament scăzut la şcoală.
Experții United European Gastroenterology (UEG) subliniază importanţa pentru viitorul copilului pe care o are alimentaţia în primii ani de viaţă.
Obezitatea nu ține doar de încălcarea așa ziselor standarde de frumusețe, ci are efecte mult mai adânci în societatea în care trăim.
Experții UEG atrag atenția că obezitatea presupune şi o povară pentru societate, nu doar în ce priveşte costul tratamentelor medicale pe care le implică, ci şi a pierderilor economice derivate din scăderea productivităţii şi pierderea calităţii vieţii. Un cost pe care studiul îl cifrează la 81 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană.
Vina pentru epidemia de obezitate din Europa aparține în mare parte consumului de alimente ultraprocesate, produse precongelate, cărnuri procesate şi chipsuri ambalate.
Specialiștii subliniază faptul că toate aceste alimente produse de mari companii sunt destinate consumului pe o durată mai lungă de timp, comparativ cu alimentele sănătoase dar perisabile.
În acest context, ei recomandă dublarea consumului de fructe, legume, nuci şi verdeţuri şi reducerea la jumătate a cărnurilor roşii şi a zahărului în următorii 30 de ani.
Zahărul ar trebui să reprezinte, de asemenea, mai puţin de 10% din consumul total de energie zilnică, iar grăsimile suprasaturate sub 10%.
Mai mult, experții UEG militează pentru limitarea pe cât posibil, sau chiar interzicerea, consumului aşa-numitelor grăsimi trans, care cresc nivelul de colesterol LDL (colesterol rău) şi scad în acelaşi timp nivelul de colesterol HDL (colesterol bun) – această combinaţie nefericită fiind un factor important în producerea unor afecţiuni cardiace şi altor boli.
