Iubirea de oameni vindecă răni pe care niciun alt leac nu o poate face. În Jurnalul Aurorei Serafim, descoperim calea prin care un suflet sfărâmat în mii de bucăți se poate repara. Și nu doar sufletul Aurorei este cel care se vindecă. De vindecare vor avea parte și Nina, și Runcan, și gemenii Noni și Duțu…
„Jurnalul Aurorei Serafim„
Editura Hoffman
Anul apariției: 2018
Roman de ficțiune
Deși este scrisă la persoana întâi, cartea semnată de Sidonia Drăgușanu nu este romanul unui singur personaj. Autora Serafim este cea care unește mai multe tipologii de oameni, acțiunea desfășurată în jurul ei permitându-ne să descoperim personalități diferite.
Durerile pe care le-a suferit de-a lungul vieții au transformat-o pe Aurora, dar nu i-au știrbit candoarea, dimpotrivă, i-au potențat-o, tânăra femeie ajungând la un nivel de înțelegere mult mai profundă a nevoilor reale ale oamenilor. Dragostea cu care îi înconjoară pe cei din jurul ei, dar și puterea de a le ierta totul celor care îi greșesc fac din Aurora Serafim un personaj de o angelitate rar întâlnită.
Jurnalul Aurorei Serafim își plasează acțiunea, în București, în primii ani ai comunismului în România, într-o epocă plină de tulburări în care oamenii erau într-o frenetică goană după redescoperirea de sine. Am putea spune că vremurile de atunci se potrivesc destul de bine cu cele de astăzi, doar că în locul comunismului avem o democrație pe care fiecare o interpretează cum îi cade mai bine.
Personajele romanului sunt cum nu se poate mai actuale, scriitoarea Sidonia Dragușanu reușind performanța de a contura caractere puternice, evidente în orice societate, indiferent de epocă.
În jurul Aurorei Serafim se învârte o galerie diversă de oameni, pe care autoarea cărții a construit-o într-un mod curat, extrem de realist.
Educatoarea ce și-a dedicat tot timpul creșterii copiilor unor străini, mereu dispusă să uite de ea pentru binele celorlalți, este pusă în antiteză cu un alt caracter feminin puternic. Este vorba despre Lavinia, cea care alege “să se dea cu împrumut” bărbaților. În timp ce Aura se dăruiește copiilor, fără niciun interes ascuns, Lavinia se dăruiește bărbaților dispuși să-i satisfacă toate capriciile. Ambele femei simt nevoia de dragoste, doar că își satisfac această nevoie în moduri cu totul diferite. Pentru a primi dragoste, una dintre ele dăruiește suflet, iar cealaltă oferă trup.
Femei asemeni Laviniei sunt peste tot în societatea actuală și au existat dintotdeauna, doar că nu au fost atât de mult expuse. Chiar dacă i s-a atribuit în mod clar rolul negativ în Jurnalul Aurorei Serafim, Lavinia nu stârnește în cititor doar sentimente de repulsie, ci ajunge ca pe măsură ce își dezvăluie caracterul să stârnească mila. Este personajul din toată galeria creată de Sidonia Drăgușanu despre care ne dăm seama foarte clar că este incapabil să se vindece prin iubire, putregaiul sufletului său fiind mult prea vechi și mult prea extins pentru a putea avea leac. Se asemănă într-un fel cu Ștefan, iubitul de odinioară al Aurorei, egoistul vinovat în mare parte de rănile sufletește pe care personajul central al cărții Sidoniei Dragușanu le-a purtat ani de zile.
Și cei doi bărbați din jurul Aurorei Serafim: Horia și Runcan sunt puși în evidență de scriitoare prin raportarea la cea care povestește întâmplările.
Inginerul Runcan, văduv și tată a doi băieți care nu și-au cunoscut niciodată mama, este atras de Aurora, dar în același timp își dă seama că doi oameni răniți atât de puternic, așa cum sunt el și tânăra educatoare, nu au cum să se vindece reciproc, existând riscul să-și facă și mai mult rău. Simpatia pe care o nutrește pentru Aurora îl face pe Runcan să joace cinstit, chiar dacă asta înseamnă să nu le aducă gemenilor săi cea mai bună dintre toate mamele.
“ Uite așa aș vrea să te scutur de umeri, să le scutur zdravăn, să te trezesc, Aurora Serafim”
Horia în schimb este vindecătorul, tânărul medic intuind de la prima sa întâlnire cu Aurora drama pe care aceasta o ascunde. O replică a acestui personaj ne va arăta foarte clar rolul pe care îl are în viața Aurorei Serafim.
Diverse roluri le sunt atribuite și copiilor pe care educatoarea Aurora Serafim îi are în grupă. Micuțele personaje, așa cum sunt prezentate, ne oferă o imagine despre adulții de mâine. În plus, exemplifică modul în care părinții aleg să-și crească odraslele. Dintre toți copiii pe care îi întâlnim în carte, Noni, Duțu și Nina se detașează. De fapt, fetița este cea care se va vindeca la rândul ei prin dragostea cu care o înconjoară Aurora Serafim, oferind și ea vindecare celor care o iubesc.
Revin și spun din nou că Jurnalul Aurorei Serafim este un roman de personaje. Ajunsă la maturitate ca și scriitoare, Sidonia Drăgușanu a creat cea mai bună dintre toate cărțile pe care le-a scris și a dat literaturii naționale o operă care ne oferă posibilitatea să identificăm diferite fațete ale omului. Autoarea a ales simplitatea, umorul și ironia pentru a aduce în prim-plan drama umană. Chiar dacă trec prin încercări grele, personajele nu-și plâng de milă, nu se lamentează, ci caută calea spre vindecare.
Mulți se vor grăbi să spună că o carte scrisă într-o epocă atât de neagră, cum este cea a comunismului, nu are cum să placă. Scepticii își vor da însă seama din primele pagini ale romanului că epoca în care a fost scris nu i-a stirbit cu nimic valoarea, Sidonia Drăgușanu având marele merit de a nu face politică, și de a privi lumea prin obiectivul unui jurnalist învățat să prezinte oameni.
Dacă romanul Într-o gară mică îl recomandam ca lectură pentru adolescenți, Jurnalul Aurorei Serafim se potrivește în orice manual de literatură, putând constitui material de studiu pentru liceeni de astăzi, dar și pentru cei din viitor. Cartea reprezintă o lectură plăcută, cu un aer duios, dar în același timp realist. Eroii săi sunt puternic conturați, întipărindu-se adând în conștiința celui care parcurge acțiunea.
Descoperind-o pe Sidonia Drăgușanu, am citit o serie de materiale care fac referire la viața acestei scriitoare în mod nedrept ținută mulți ani ascunsă în sertar. Munca de jurnalist pe care aceasta a desfășurat-o i-a permis să vadă lumea într-un mod obiectiv, să identifice tipologii umane pe care ulterior le va include în cărțile sale.
Jurnalul Aurorei Serafim s-a bucurat de succes în epocă. Mai mult, a stat la baza unei ecranizări, filmul „Să-ți vorbesc despre mine” reunind o distribuție de excepție. Înainte de a vă îndrepta atenția către film, vă îndemn să citiți cartea! În acest fel evitați riscul de a vă lăsa contaminați de interpretarea pe care regizorul peliculei „Să-ți vorbesc despre mine” a dat-o romanului. Citiți Jurnalul Aurorei Serafim și o să aveți parte de propriul vostru film, de propria voastră viziune despre întâmplările din viața unor oameni pe care îi putem întâlni zilnic!.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Editura Hoffman
