Arheologii Muzeului Naţional al Unirii (MNU) au făcut o descoperire spectaculoasă în zona de extindere a Cimitirului Municipal din Alba Iulia. Ei au scos la lumina mai multe piese unicat pentru fosta provincie Dacia Romană. Este vorba despre un vas de bronz, care face parte din categoria balsamaria, o fibulă de bronz pe care sunt reprezentaţi doi cai sau o coasă de fier. Artefactele urmează să intre în categoria Tezaur.
Descoperirile au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă. Cu această ocazie, arheologul George Bounegru a declarat că specialiștii implicați în cercetare au fost uimiți datorită rezultatelor care au ieşit la iveală. „Ştiam că vor fi complexe arheologice, nu ştiam însă densitatea acestora. Au fost găsite 56 de complexuri arheologice. Dintre acestea, 19 sunt complexe funerare, morminte databile în perioada romană, în special morminte de incineraţie. Cinci sunt de înhumaţie”, a explicat George Bounegru.
Descoperirile se încadrează cronologic mai multor epoci istorice. Cele mai vechi aparţin fazei a III-a a Culturii Coţofeni, datate aproximativ la începutul mileniului III a. Chr., iar cele mai numeroase descoperiri aparţin perioadei romane, informează AGERPRES.
Arheologii au menționat că într-unul dintre mormintele de incineraţie, inventarul funerar descoperit cuprindea un vas de lut, un vas de bronz, o cutiuţă pentru farduri de la care s-au păstrat elemente metalice (bronz) de furnitură şi cheia din bronz a acesteia, un cercel din aur, un pandantiv confecţionat dintr-un denar republican la care erau ataşate două tortiţe din aur, precum şi un număr de șase mărgele confecţionate tot din aur. Alăturat se afla un alt mormânt care avea, de asemenea, în inventar un cercel din aur şi resturi de la o cutiuţă similară.
Specialiștii au tras concluzia că mormintele erau grupate pe familii şi sunt datate cu monede în faza canabelor Legiunii a XIII-a Gemina.
Vas unicat la nivelul Provinciei Dacia
În urma săpăturilor efectuate în zonă a fost găsit un vas din bronz, despre care George Bounegru a precizat că este unicat la nivelul Provinciei Dacia, fiind un balsamaria globular, cu decor antropomorf doar pe torţi. De asemenea, au fost identificate şi alte piese deosebite, cum ar fi piesele din aur.
Atât vasul de bronz, unic în peisajul descoperirilor funerare de la Apulum, cât şi piesele din aur sunt susceptibile de a face parte din categoria Tezaur, fiind demarată procedura de clasare.
La rândul său, arheologul Ilie Lascu, a amintit faptul că mrea majoritate a mormintelor de epocă romană au fost jefuite încă din epocă. „Avem aici nişte cazuri fericite, în care mormintele nu au fost jefuite. În momentul în care am decis să intru să curăţ aceste morminte, nu se vedea niciuna dintre piesele de aur. Dar se vedeau alte elemente, care ne indicau că este un mormânt extrem de bogat. Se vedea toarta vasului de bronz, dar se mai vedea şi altceva: nişte fragmente de bronz, care proveneau de la o cutie de toaletă. Se obişnuia în epoca romană ca în mormintele de femei să se pună şi cutii în care femeile păstrează farduri şi parfumuri. Şi noi am găsit o astfel de cutie”, a punctat expertul.
El a mai menționat că piesele de aur erau împrăştiate, alături de oase, în întreg mormântul. „La început, nu ne-am dat seama despre ce este vorba, apărând doar două mărgele, dar apoi găsind şi o monedă prinsă cu aur ne-am dat seama că avem un pandantiv, o monedă republicană care este păstrată cel mai probabil datorită numelui care este trecut pe monedă şi un cercel”, a detaliat Ilie Lascu.
Descoperirea arheologică este una foarte importantă, având în vedere că au fost găsite multe piese unicat. Tot un unicat pentru Provincia Dacia şi pentru care nu au fost găsite deocamdată analogii în imperiu, este o fibulă de bronz pe care sunt reprezentaţi la capete doi cai. „Mai sunt piese pe care este reprezentat un singur cal, dar cu doi cai nu am găsit în bibliografie”, a precizat arheologul.
Cei doi specialiști au mai atras atenția că o altă piesă unică pentru Apulum şi extrem de rară în peisajul descoperirilor arheologice din Provincia Dacia este o coasă, databilă foarte clar la mijlocul secolului al III-lea, pe baza unei monede din bronz amestecat cu argint din timpul împăratului Filip Arabul (244-249 d. Chr.).
Unealta agricolă este întreagă, în stare de conservare foarte bună.
Tot din epoca romană, din prima jumătate a secolului al II-lea p.Chr, au fost documentate două gropi din umplutura cărora a rezultat o mare cantitate ceramică. S-au recompus din cioburi câteva zeci de vase aparţinând întregii game de olărie romană.
Cercetarea arheologică s-a derulat în zona de extindere a Cimitirului Municipal din Alba Iulia, pe o suprafaţă de circa 2.200 metri pătraţi.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto:George Bounegru Facebook
