30 septembrie 2022
24 C
București

Omul, cea mai letală armă împotriva vieții. În doar o jumătate de secol, Terra a pierdut două treimi din populaţiile sale de animale sălbatice

De citit...

Intervenția omului în natură devine tot mai perculoasă pentru celelalte specii care trăiesc pe Terra. Reprezentanții World Wide Fund for Nature (WWF) atrag atenția că planeta noastră a pierdut,în mai puţin de 50 de ani, peste două treimi din populaţiile sale de animale sălbatice.

Indicele Planeta Vie (LPI), un indicator de referinţă publicat la fiecare doi ani de către WWF, relevă faptul că între 1970 şi 2016, 68% din fauna sălbatică a dispărut. Experții atrag atenția ca principal cauză a acestui fenomen o constituie distrugerea habitatelor naturale, în special pentru a face loc agriculturii. Tendința omului de a cuceri noi teritorii din natură riscă să favorizeze noi pandemii precum cea de COVID-19 prin punerea în contact a oamenilor cu animalele, favorizând astfel transmiterea virusurilor între specii.

Indicele Planeta Vie (LPI), calculat în colaborare cu Zoological Society of London, a luat în considerare circa 4.000 de specii de vertebrate, repartizate în 21.000 de populaţii de animale din lumea întreagă. Indicele înregistrează o nouă accelerare a scăderii biodiversităţii, care se stabilise la 60% conform precedentului raport din 2018 (perioada 1970-2014).

De 30 de ani, vedem cum această scădere accelerează şi acest lucru continuă în direcţia greşită. Asistăm la distrugerea naturii de către omenire (…) De fapt, este vorba despre un ecocide. Raportul Planeta Vie 2020 subliniază modul în care distrugerea accelerată a naturii de către oameni are efecte catastrofale nu numai asupra populațiilor sălbatice, ci și asupra sănătății umane și a tuturor aspectelor vieții noastre”, a declarat Marco Lambertini, directorul WWF International.

La rândul său, dr. Orieta Hulea, director WWF-România, a amintit faptul că incendiile forestiere devastatoare, criza climatică, pandemia, toate sunt semnale de alarmă prin care natura ne atrage atenția că ne apropiem foarte mult de un punct fără întoarcere.„Întrebare este acum, la ce nu vrem să ne mai întoarcem? Pentru că putem să contiuăm să distrugem natura și să pierdem acele elemente de care depinde sănătatea și bunăstarea noastră. Sau, putem să alegem să nu ne mai întoarcem la normalul care nu mai funcționa de zeci de ani. Putem să creăm un nou normal, pentru binele naturii și pentru binele oamenilor”, a adăugat dr. Orieta Hulea.

„Planeta noastră se află pe roşu”

Marco Lambertini a avertizat că totul se întâmplă „cu viteza fulgerului în raport cu milioanele de ani de când numeroase specii trăiesc pe această planetă”, iar rezultatul este acesta: „Toţi indicatorii de pe planeta noastră se află pe roşu şi afişează mesajul: eroare de sistem”.

Printre speciile pe cale de dispariție incluse în LPI se numără gorila de câmpie de vest, specie care a înregistrat un declin estimativ de 87% între 1994 și 2015, în Parcul Național Kahuzi-Biega, Republica Democrată Congo, în principal din cauza vânătorii ilegale .

Un alt exemplu și mai dramatic este cazul papagalului gri african: în sud-vestul Ghana, populația a scăzut cu până la 99% între 1992 și 2014 din cauza capcanelor folosite pentru comerțul cu păsări sălbatice și din cauza pierderii habitatului.

LPI mai arată că populațiile de animale sălbatice de apă dulce au suferit un declin de 84% – cel mai puternic declin mediu al populației din orice biom, echivalent cu 4% pe an, din 1970. Un exemplu este populația reproducătoare a sturionului chinez din râul Yangtze din China, care a scăzut cu 97% între 1982 și 2015 din cauza barajelor apărute pe căile sale de migrație.

Existența unor coridoare de migrație care să asigure accesibilitatea sturionilor la locuri de reproducere suficiente și de calitate, dar și a puilor de sturioni la locuri de hrănire, sunt esențiale pentru supraviețuirea acestor specii. Degeaba creionăm alte tipuri de măsuri de conservare dacă sturionii nu pot ajunge și folosi habitatele care le asigură perpetuarea. De aceea, managementul acestor coridoare trebuie să meargă în sensul păstrării celor încă existente și refacerii conectivității longitudinale în orice situație este posibil”, a menționat Cristina Munteanu, Manager proiect ape dulci la WWF-România.

Autorii raportului Planeta Vie 2020 sunt de părere că s-a ajuns în această situație deoarece, de 50 de ani, „lumea noastră a fost transformată de o explozie a comerţului mondial, a consumului şi a creşterii populaţiei umane”. Însă aceste schimbări, mai ales despăduririle în scopuri agricole, „au avut un cost uriaş asupra naturii”, iar omenirea îşi depăşeşte de acum în fiecare an „bugetul său biologic”, consumând mai mult decât capacităţile de regenerare ale Terrei.

Se adaugă şi efectele aşteptate ale modificărilor de climă, care schimbă la rândul lor habitatele naturale şi „pun până la 20% din speciile sălbatice în pericol de extincţie până la sfârşitul secolului XX”.

Raportul Planeta Vie 2020 se lansează cu mai puțin de o săptămână înainte de cea de-a 75-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, când se așteaptă ca liderii să revizuiască progresele realizate în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă, Acordul de la Paris și Convenția privind diversitatea biologică (CBD). UNGA 2020 va reuni liderii mondiali, întreprinderile și societatea civilă pentru a dezvolta cadrul de acțiune post 2020 privind biodiversitatea globală și marchează astfel un moment important în ceea ce privește stabilirea bazelor pentru un nou acord pentru oameni și natură, un Legământ pentru Pământ.

Modelarea Bending the Curve (n.r. inversarea tendințelor cu privire la pierderea biodiversității) oferă dovezi clare că, dacă mai sperăm să refacem natura ca să oferim generațiilor actuale și viitoare ceea ce au nevoie, atunci liderii mondiali trebuie – pe lângă eforturile de conservare – să facă sistemul alimentar mai sustenabil și să elimine defrișările din lanțurile de aprovizionare, una dintre principalele cauze ale declinului populațiilor sălbatice. Având în vedere că  liderii se reunesc virtual pentru Adunarea Generală a ONU în câteva zile, această cercetare ne poate ajuta să obținem un Legământ pentru Pământ, care va fi cheia pentru supraviețuirea pe termen lung a populațiilor sălbatice, a plantelor, a insectelor și a naturii, inclusiv a omenirii. Niciodată nu am avut mai multă nevoie ca acum de un Legământ”, a atras atenția directorul WWF International.

Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com/ WWF-România
- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

Știrile zilei

- Publicitate -spot_img