Sportul nu face parte din rutina zilnică a oamenilor, iar acest lucru se reflectă în starea de sănătate a populației. La nivelul Uniunii Europene, situația este destul de gravă, un raport publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) evidențiind faptul că trei sferturi dintre adulți sunt certați cu mișcarea.
Tendința de sedentarism a europenilor a fost agravată de pandemia de COVID-19, iar consecințele se văd în mod dramatic în starea de sănătate a populației.
Criteriile formulate de OMS preconizează 150 de minute de activităţi fizice de intensitate moderată pe săptămână. Un calcul simplu, se traduce printr-o medie minimă de 20-25 de minute de mișcare pe zi. Ei bine, oamenii nu reușesc nici acest minim să-l efectueze.
Studiul prezentat de OMS şi OCDE arată că aproape jumătate dintre adulţii europeni (45%) au raportat că nu fac niciodată exerciţii fizice sau sport.
Nivelul scăzut de activitate fizică este frecvent întâlnit şi la adolescenţi, mai ales în rândul fetelor: doar 17,6% dintre băieţi şi 9,6% dintre fete declară că respectă recomandarea OMS de a avea cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată sau viguroasă.
Iar situația nu se ameliorează odată cu înaintarea în vârstă: doar un sfert dintre adulţii de peste 55 de ani practică un sport sau fac exerciţii fizice cel puţin o dată pe săptămână.
Femeile sunt totodată mai puţin active decât bărbaţii. Diferenţa dintre sexe este flagrantă pentru grupa de vârstă 15-24 de ani: 73% dintre bărbaţi efectuează cel puţin o dată pe săptămână activităţi sportive sau fac exerciţii fizice, comparativ cu doar 58% dintre femei.
Situaţia socio-economică are şi ea o anumită influenţă. Doar 24% dintre persoanele care consideră că fac parte din clasa muncitoare declară că fac exerciţii fizice cel puţin o dată pe săptămână, comparativ cu 51% dintre persoanele care consideră că aparţin unei categorii sociale mai bogate.
Pandemia de COVID-19 a agravat şi mai mult această situaţie: deşi lockdownurile i-au determinat pe unii dintre adulţi să facă mai mult sport, situaţia contrară a fost însă mult mai des întâlnită. Mai mult de jumătate dintre europeni şi-au redus activităţile fizice şi doar 7% dintre ei prevăd să facă mai mult sport după ce pandemia se va încheia.
Experții atrag atenția că dacă toată lumea ar respecta nivelurile de activitate fizică recomandate de OMS, peste 10.000 de decese premature înregistrate la persoanele cu vârste cuprinse în intervalul 30-70 de ani ar putea fi evitate în fiecare an. Mai mult, speranța de viaţă ar creşte cu cel puţin 7,5 luni pentru persoanele care sunt în prezent insuficient de active. Totodată, statele membre ale UE ar economisi 0,6% din bugetele lor pentru sănătate.
