România este membră a Agenției Spațiale Europene (ESA) din 2011, dar astăzi stă aproape cu dreptul de vot suspendat, cu datorii de circa 60 de milioane de euro și cu o contribuție redusă cu aproximativ 35% exact în momentul în care alte state europene își cresc masiv investițiile în spațiu. În paralel, programul național de cercetare spațială civilă prevăzut în Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027 (PNCDI IV) – aprobat prin HG nr. 1188/2022 – este întârziat deja cu peste doi ani față de calendarul anunțat, blocând accesul la finanțare pentru mii de cercetători, companii și ONG-uri românești care inovează pentru România.
În numele miilor de tineri, studenți, cercetători, profesioniști și antreprenori implicați în ecosistemul spațial românesc, Asociația Romanian Space Initiative (ROSPIN) cere:
- plata integrală și la termen a contribuțiilor obligatorii și opționale ale României la ESA, în conformitate cu regulile financiare ale Agenției și cu angajamentele asumate la consiliile ministeriale.
- operaționalizarea imediată a programului spațial civil de cercetare din PNCDI IV 2022–2027, prin lansarea apelurilor dedicate și contractarea rapidă a proiectelor.
În caz contrar, România își condamnă propriii tineri să emigreze și își blochează firmele la poarta uneia dintre cele mai profitabile industrii ale secolului XXI.
De ce este vital să plătim contribuțiile la ESA, integral și la timp
Contribuțiile statelor membre ESA sunt de două tipuri:
- Contribuții obligatorii – pentru bugetul general și programul de știință, în funcție de PIB-ul fiecărui stat membru; acestea finanțează infrastructura tehnică, studiile de viitor și funcționarea ESA.
- Contribuții opționale – pentru programe specifice (observarea Pământului, telecomunicații, navigație, lansatoare etc.), unde fiecare stat alege în ce măsură participă și cât subscrie. Această linie de finanțare, la o primă vedere secundară ca importanță, este cea care poate reflecta strategia României în ceea ce privește dezvoltarea de tehnologie spațială. Având în vedere că putem alege programele de interes, putem finanța direcțiile relevante pentru parteneriatul public-privat din România. În acest moment aceste contribuții nu sunt asigurate pentru perioada următoare.
Consiliul ESA stabilește, pe perioade multianuale (în mod uzual pe trei ani), nivelul resurselor și al contribuțiilor statelor, urmând ca plata să se facă anual, în tranșe, conform calendarului financiar ESA.
Regula de bază este clară și dură:
- Dacă restanțele unui stat membru depășesc contribuția aferentă anului financiar curent, acel stat își pierde dreptul de vot în Consiliul ESA și în comitetele de program, până își reduce datoria sub acest prag.
Exact asta s-a întâmplat cu România:
- Contribuția neachitată a ajuns la aproximativ 60 milioane euro, cu datorii de circa 30 milioane euro numai pentru anul 2024.
- Pentru a-și păstra dreptul de vot, România trebuie să achite cel puțin 14,7 milioane euro – „minimul necesar” recunoscut chiar de autoritățile române în răspunsurile oficiale către Parlament.
- În timp ce alte state europene au atins niveluri record ale contribuțiilor, România este singura care își taie singură craca de sub picioare, reducându-și contribuția la ESA cu 35%.
Aici nu este vorba despre „un moft” sau „o cheltuială care poate aștepta”. Este vorba despre:
- contracte industriale care nu mai ajung la companiile românești,
- proiecte educaționale și de cercetare care nu mai pot intra în programele ESA,
- talent românesc care pleacă definitiv în Germania, Olanda, Luxemburg pentru a lucra în aceeași ESA, dar nu prin Români
În timp ce Europa investește aproximativ 12 miliarde de euro pe an în spațiu și se luptă pentru un rol de lider global în noua economie spațială, România își blochează singură accesul la masa la care se iau deciziile.
Un program spațial civil întârziat cu doi ani: PNCDI IV blocat, tinerii blocați
PNCDI IV 2022–2027 este principalul instrument național pentru finanțarea cercetării și inovării și include un program dedicat „Cercetării în domenii de interes strategic”, în cadrul căruia este prevăzută susținerea participării organizațiilor românești la programe științifice internaționale, inclusiv ESA.
Guvernul a promis un plan de până la 60 de miliarde de lei pentru cercetare în perioada 2022–2027. În realitate:
- Subprogramul pentru cercetare spațială civilă nu este operaționalizat nici azi, deși PNCDI IV a fost aprobat în septembrie 2022, iar perioada de lansare și contractare a acțiunilor este prevăzută până la 31 decembrie 2027.
- Competițiile spațiale naționale care ar trebui să completeze programele ESA, să cofinanțeze participarea și să susțină infrastructura de testare sunt amânate sau inexistente.
Consecința este directă și brutală:
- mii de potențiali beneficiari – companii, ONG-uri, institute și universități – pierd acces la lanțul complet de finanțare (ESA + națională);
- proiectele europene nu mai au parteneri puternici în România,
- tinerii nu mai văd niciun motiv să rămână într-o țară care nu este în stare să lanseze la timp apelurile proprii de cercetare.
Un exemplu concret în pericol: primul satelit românesc de cercetare dezvoltat de studenți – ROSPIN‑SAT‑1
Unul dintre proiectele românești care depind de relația corectă și predictibilă cu ESA este ROSPIN‑SAT‑1, primul satelit educațional de cercetare dezvoltat integral de o echipă de studenți din România, coordonată de ROSPIN.
Ce înseamnă ROSPIN‑SAT‑1, în fapte:
- este un CubeSat 3U, selectat în programul ESA „Fly Your Satellite!” 2022, fiind unicul proiect de acest tip din Europa de Est;
- peste 50 de studenți români lucrează la el, integrându-și lucrările de licență, master și doctorat în cadrul misiunii;
- primele componente hardware au fost cumpărate din bursa „Henri Coandă” (100.000 lei) acordată de Ministerul Cercetării, iar restul bugetului este strâns prin campanii de fundraising de tip SMS – inclusiv campania „Dacă vrem, putem”, fără niciun buget de marketing, care a adus deja mii de oameni aproape de proiect;
- satelitul este conceput ca primul satelit open-source cu scop educativ din România, pentru a fi un laborator la care să poată învăța generații succesive de elevi și studenți; ei pot rula experimente în orbită și pot comunica cu satelitul prin intermediul unei platforme a ROSPIN, pot face poze din spațiu sau și rula algoritmi de procesare de date pe calculatorul de bord dedicat.
Legătura cu ESA nu este un detaliu birocratic:
- accesul la facilități ESA pentru testare și integrare,
- mentoratul inginerilor ESA,
- participarea la programele educaționale și tehnice europene
sunt esențiale pentru ca acest satelit să ajungă efectiv pe orbită și să nu rămână un model de laborator.
Fără contribuții plătite la timp și fără un program spațial civil funcțional în PNCDI IV, ROSPIN‑SAT‑1 riscă să rămână un vis frânt în ultimele etape: un satelit construit „până la pragul porții”, căruia nu mai are cine să-i deschidă cosmosul.
Nu vorbim doar despre hardware. Vorbim despre:
- sute de nopți nedormite ale unei echipe de studenți,
- ani de formare tehnică pe standarde ESA,
- încrederea unei generații că România poate, în sfârșit, să trimită în spațiu tehnologie construită acasă.
Dacă statul român nu își onorează partea de drum, transmite acestor tineri un mesaj descurajator: „Mergeți cu satelitul vostru la altă țară.”
Cine este ROSPIN
Romanian Space Initiative (ROSPIN) este un ONG românesc fondat în 2019, cu misiunea de a dezvolta ecosistemul spațial din România și de a crea o comunitate unită de oameni pasionați de explorarea spațiului. A pornit inițial ca un grup de studenți din Univestitatea POLITEHNICA din București, ca reacție a unei generații la faptul că România exportă anual sute de tineri care ajung să lucreze în proiecte ESA din străinătate, fără să le ofere șansa reală de a construi acasă o industrie spațială modernă. Însă în numai câțiva ani, exclusiv prin implicare voluntară și fără sprijin public structural, ROSPIN a reușit:
- să devină o rețea activă în 15 orașe din România, cu peste 200 de voluntari;
- să organizeze peste 120 de evenimente și programe educaționale, cu peste 2.600–2.800 de beneficiari direcți anual – elevi, studenți, tineri profesioniști;
- să dezvolte proiecte tehnice majore:
- ROSPIN‑SAT‑1 – primul CubeSat educațional românesc inclus în ESA Fly Your Satellite!;
- SOLDERx – experiment de lipire în microgravitație, zburat pe rachetă în programul ESA REXUS/BEXUS;
- RIVER Rover – robot de explorare pentru European Rover Challenge;
- să construiască programe educaționale unice în România:
- ROSPIN School, o competiție la nivel național axată pe liceeni cu teme ce variază de la design de rachete, la rovere sau procesare de date satelitare. A avut peste 1200 de participanți în 5 ediții, elevii fiind expuși la specialiști din domeniul spațial ce pregătesc anual o carte a cursului de 30-50 de pagini și 6 cursuri.
- ROSPIN Academy, un micro-masters sub formă de Massive Open Online Course (MOOC) ce acoperă subiectele necesare pentru studenții intersați de designul de misiuni spațiale și de sateliți. Include lectori din mediul academic și din industrie, atât din România cât și din Europa, America, Asia sau Australia.
- Satellite Data Processing Masterclass împreună cu UNSTPB POLITEHNICA București, Universitatea București, UBB Cluj și UTCN Cluj-Napoca.
- competiții naționale precum Romanian Space Design Challenge (ROSDC) și Romanian CanSat/Rocketry Championship. Printre altele, ROSDC trimite anual elevi de top din România la finala internațională de la NASA, ROSPIN organizând etapele locale în București, Cluj, Timișoara, Iași și Brașov cu 500 de participanți doar în 2025.
