Munca din teren a arheologilor scoate la lumina noi dovezi legate de evoluția istorică de pe meleagurile noastre. Cercetările de anul acesta din cadrul proiectului „O arheologie a munților din Maramureș” au scos la lumină mai multe situri noi, dar și artefacte nedescoperite până acum, „ascunse” în situri identificate cu ceva ani în urmă.
Specialiștii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (Baia Mare), instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, în colaborare cu experții Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (București) au desfășurat, în perioada 22-29 august 2022 ultima campanie de cercetări arheologice din cadrul proiectului „O arheologie a munților din Maramureș”.
În perioada 2012-2019, în Munţii Maramureşului – zona Pasului Prislop (Borşa) și Munții Rodnei – zona lacului Știol, au fost identificate mai multe situri arheologice: Vârful Ştiol, Pasul Prislop – Pârtia de schi, Poaiana Știol – Stâna Ştiol, Podul Prelucilor, Coasta Plaiului – Stâna Gropşoare, Gura Obcinii, Tarniţa Sălăşimuri/ Sălăşinuri, Dealul Corobaia, Preluca Căprioarei și Valea Ursului/Izvorul Ursului.
CITEȘTE ȘI: Investigațiile arheologice în Cimitirul din Periprava s-au încheiat. Au fost identificate opt morminte ale deţinuţilor politici
„În toate aceste situri au fost descoperite exclusiv piese litice, confecţionate din roci silicioase cu proveniențe diferite, cum ar fi menilitul (din flișul paleogen maramureșan), șisturile negre și gresiile de Audia (din flișul cretacic al Carpaților Orientali), dar și silexul de Prut/Nistru (Platforma Moldovenească). În lipsa unor piese crono-cultural specifice, aceste dovezi de locuire pot fi atribuite larg Paleoliticului superior târziu (Epigravettian) și/sau Mezoliticului(circa 20.000 – 8000 î.Chr.).”, a explicat Dan Pop, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare.
„Cercetările de teren din 2022 au urmărit în mod special verificarea stării de conservare a siturilor, precum și descoperirea de noi piese pe cuprinsul acestora. În acest sens au fost cercetate siturile de la Pasul Prislop – Pârtia de schi, Vârful Ştiol, Poaiana Știol – Stâna Ştiol, Podul Prelucilor și Coasta Plaiului – Stâna Gropşoare.”, a completat Radu-Alexandru Dragoman, de la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din București.
CITEȘTE ȘI:Noi descoperiri arheologice vin să confirme locuirea preistorică în peștera „Șura Dracului”
De asemenea, colectivul de cercetare a avut în vedere identificarea de noi situri arheologice; astfel, un sit similar cu cele menționate mai sus a fost descoperit pe panta sudică a dealului Bârjabei.
„Vestigiile arheologice recente din Primul şi din al Doilea Război Mondial, realizate din beton armat (buncăre, cazemate, cuiburi de mitralieră), precum și tranșeele din Pasul Prislop, dealul Ștrampuc, dealul Țâfa, Tarnița Tâfa și dealul/vf. Bârjabei, au fost documentate prin desene, fotografii și fotografii aeriene. Totodată, din construcțiile de beton au fost prelevate probe ce urmează a fi analizate la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.”, a subliniat Alexandru Ciornei, de la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din București.
„Nu în ultimul rând, în Pasul Prislop, au fost verificate posibilele locații a două cazemate românești care făceau parte din așa-numita linie de apărare Carol al II-lea, precum și locul lagărului de muncă din perioada regimului hortyst, unde au fost cantonați muncitorii care au lucrat la construirea liniei de apărare Árpád din această zonă.”, a menționat și Cătălin Nicolae, de la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din București.
Din colectivul de cercetare au făcut parte: Dan Pop (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare), Radu-Alexandru Dragoman, Alexandru Ciornei şi Cătălin Nicolae (Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din Bucuresti).
Finanțarea cercetărilor a fost asigurată de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureș din Baia Mare. Pe toată durata cercetărilor, arheologii au fost sprijiniți de Cabana Alpină din Pasul Prislop.
Autor: Bella Steeriadis
Foto: Cătălin Nicolae, Alexandru Ciornei, Dan Pop
