Căldura extremă, poluarea atmosferică, bolile infecţioase, sănătatea mintală sunt doar câteva dintre amenințările multiple pentru sănătatea umană. Conferinţa ONU pentru acţiuni climatice – COP28, eveniment care începe doi, va dedica în premieră o zi pentru acest subiect.
Experții din domeniul sănătății, dar și cei din sectorul mediului atrag atenția că, pentru a evita efectele catastrofice asupra sănătăţii şi a preveni milioane de decese, trebuie limitată creşterea medie a temperaturii pe Terra la 1,5 grade Celsius.
Din păcate, acest obiectiv ambiţios al Acordului de la Paris este foarte greu de atins, având în vedere că datele ONU arată că în prezent planeta se îndreaptă spre o încălzire cu 2,5 până la 2,9 grade Celsius până în 2100.
Specialiștii mai atrag atenția că, deși nicio fiinţă umană nu este la adăpost de efectele asupra sănătăţii, cei mai vulnerabili şi defavorizaţi sunt copiii, femeile, vârstnicii, migranţii sau locuitorii din ţările slab dezvoltate.
2023 se apropie de final și se anunță deja cel mai călduros an înregistrat vreodată. În acest context, pe măsură ce încălzirea planetară continuă, valuri de căldură mai frecvente şi mai intense îşi vor pune amprenta din ce în ce mai vizibil asupra corpului uman.
Un raport de referinţă, publicat săptămâna trecută de revista medicală The Lancet, evidențiază faptul că numărul persoanelor de peste 65 de ani care şi-au pierdut viaţa din cauza caniculei a crescut cu 85% în perioadele 1991-2000 şi 2013-2022. Doar în Europa, căldura a provocat peste 70.000 de decese vara trecută, au precizat cercetătorii săptămâna acesta, în urma unei revizuiri în creştere a estimării precedente de 62.000 de victime.
Aproape de cinci ori mai multe persoane riscă să moară la nivel global în urma efectelor căldurii extreme până în 2050.
Secetele din ce în ce mai frecvente expun de asemenea milioane de persoane la foamete. Din perspectiva unei încălziri cu 2 grade Celsius până în 2100, un număr suplimentar de 520 de persoane va r fi afectate de insecuritate alimentară moderată sau gravă până la mijlocul secolului.
Şi alte evenimente climatice extreme, precum furtuni, inundaţii şi incendii, provoacă decese sau favorizează apariţia unor afecţiuni.
La fel de periculoasă este și poluarea atmosferică. Aproape 99% din populaţia mondială respiră un aer care se se încadrează în limitele fixate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În atmosferă sunt prezente gaze, metale grele, particule fine, rezultate în principal din energii fosile, şi care pot trece de bariera plămânilor şi ajungând în sânge.
Datele OMS arată că numărul deceselor premature provocate de poluarea atmosferică exterioară în fiecare an la nivel global se ridică la patru milioane.
Totodată, dereglările climatice – modificările de temperatură şi precipitaţii – intensifică și bolile infecţioase şi parazitare. Este vorba în special de noi zone afectate de ţânţari, păsări, dar şi mamifere implicate în epidemiile create de virusuri (dengue, chikungunya, zika,virusul West Nile), bacterii (ciumă, boala Lyme), animale sau paraziţi (malarie).
Răspândirea febrei dengue ar putea creşte cu 36% odată cu o încălzire planetară de 2 grade Celsius până în 2100, potrivit raportului Lancet. Şi, odată cu încălzirea oceanelor, mai multe zone costiere vor deveni propice transmiterii bacteriei vibrio, care provoacă holera.
Furtunile şi inundaţiile pot crea ape stătătoare, favorabile înmulţirii ţânţarilor, iar valurile de căldură favorizează infecţiile transmise pe calea apei.
Mai mult, specialiștii atrg atenția că schimbările climatice reprezintă un risc pentru sănătatea mintală, în special în cazul persoanelor care suferă de patologii clinice. De asemenea, efectelor directe ale catastrofelor naturale şi ale caniculelor li se adaugă efectele indirecte, cum ar fi ecoanxietatea, care îi afectează în special pe tineri.
