Fondul Monetar Internaţional a publicat Fiscal monitor – raportul de analiză a finanţelor publice, cu o săptămână înainte de reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale. Conform acestui raport, datoria publică mondială va ajunge la 93% din Produsul Intern Brut mondial până la finalul anului şi se va apropia de 100% din PIB-ul mondial până în 2030, ceea ce va însemna depăşirea pragului de 99% din PIB-ul mondial, atins în perioada pandemiei și, de asemenea, o creştere de zece puncte procentuale faţă de situaţia din 2019, înainte ca pandemia să ducă la explozia cheltuielilor guvernamentale.
Raportul Fiscal Monitor subliniază că există motive suficiente pentru a crede că viitoarele nivele de îndatorare vor fi mai mari decât se anticipează în prezent, unul dintre motive fiind dorinţa de a cheltui mai mult în SUA, cea mai mare economie a lumii. Datoria publică mondială ar urma să continue să crească şi să depăşească, pentru prima dată, pragul de 100.000 de miliarde de dolari în acest an.
„Incertitudinea cu privire la politica fiscală a crescut şi liniile roşii cu privire la taxare au devenit mai înrădăcinate. Presiunile de cheltuieli pentru a răspunde la tranziţia ecologică, îmbătrânirea populaţiei, îngrijorările de securitate şi provocările de dezvoltare pe termen lung sunt în creştere”, arată specialiștii FMI.
Raportul susţine că proiecţiile privind evoluţia datoriei tind să subestimeze rezultatul real cu o marjă semnificativă, indicatorii referitori la ponderea în PIB a datoriei pe următorii cinci ani fiind, în medie, cu 10% peste prognozele iniţiale.
„Experienţa ne arată că proiecţiile de îndatorare au tendinţa de a fi mult prea optimiste, fie pentru că guvernele au o viziune optimistă cu privire la creşterea economică, fie pentru că reformele bugetare nu sunt niciodată puse în practică în mod complet”, subliniază Era Dabla-Norris, director adjunct la Departamentul de afaceri bugetare din cadrul FMI.
Instituția financiară a reluat apelul pentru mai multă consolidare fiscală, apreciind că momentul actual, cu o creştere economică solidă şi un şomaj redus, este unul oportun pentru consolidare fiscală. Cu toate acestea, FMI a subliniat că actualele eforturi de consolidare, echivalente cu o medie de 1% din PIB în perioada 2023-2029, sunt insuficiente pentru a reduce sau stabiliza datoriile publice.
Pentru atingerea obiectivului de reducere a datoriilor publice ar fi necesar un efort cumulat de consolidare fiscală echivalent cu 3,8% din PIB în fiecare an până la finele deceniului, însă în SUA, China şi alte ţări unde PIB-ul nu este preconizat să se stabilizeze, ar fi nevoie de o consolidare fiscală mult mai mare.
„Amânarea ajustării nu va însemna decât că va fi necesară, în cele din urmă, o corecţie şi mai mare şi aşteptarea poate fi una riscantă. Experienţa din trecut ne arată că o datorie mare şi lipsa unor planuri fiscale credibile pot declanşa o reacţie negativă pe piaţă şi poate limitate spaţiul de manevră pe care ţările îl au în a face faţă şocurilor viitoare”, avertizează Era Dabla-Norris.
Oficialul FMI a adăugat că reducerea investiţiilor publice sau a cheltuielilor sociale tind să aibă un impact negativ mult mai mare asupra creşterii economice, decât reducerea subvenţiilor care sunt slab ţintite precum cele pentru combustibili. Unele ţări au spaţiul de manevră pentru a extinde baza de impozitare şi a îmbunătăţi eficienţa colectării taxelor, în timp ce alte ţări pot face sistemele fiscale mai progresive printr-o taxare mai eficientă a câştigurilor de capital.
