Cadrele medicale au un singur mesaj pentru Guvernul Ciolacu: deblocați angajările în spitale! În caz contrar, statul se face vinovat de faptul că pune în pericol sănătatea românilor, dar și integritatea fizică a angajaților din spitale. Medicii și asistentele au ajuns în situația de a cere ajutorul Poliției pentru a evita agresiunile din partea pacienților nervoși că trebuie să aștepte prea mult până când sunt tratați. Astfel de cazuri au avut loc atât la Spitalul clinic de copii „Dr. Victor Gomoiu”, cât și la Spitalul clinic „Dr. Victor Babeș”, două dintre unitățile din Capitală care nu mai fac față afluxului de pacienți.
Anul 2024 a debutat brutal pentru sistemul medical din țara noastră, care se confruntă cu o criză acută de personal. Estimările reprezentanților sistemului sanitar indică un deficit de 15.000 de medici la nivel național.
Și totuși, motivul acestei crize nu îl constituie neapărat lipsa specialiștilor, ci indolența statului, care, din dorința de a economisi câțiva lei la buget, a blocat angajările în sistemul sanitar. Astfel, că peste patru mii de medici tineri care au devenit specialişti, în 2023, nu se pot încadra pe post în niciuna dintre unitățile sanitare de stat din România.
În timp ce spitalele „țipă” după personal, cadrele medicale gata școlite de facultățile din România, pentru educația cărora statul român a cheltuit sute de milioane de euro, sunt pe punctul de a pleca în străinătate. Atitudinea acestor specialiști este una firească, având în vedere că la ei acasă nu sunt primiți în sistem, orice fel de angajare la stat fiind oprită pe motiv de austeritate.
Situația nu este una apărută peste noapte, directorii de spitale „strigându-și” de luni bune nevoia de a li se permite să-și mărească efectivele de salariați, în contextul în care au foarte multe posturi neacoperite. Doar că Guvernul se face că nu aude, iar atunci când este strâns cu ușa și trebuie să ofere un răspuns, promite că va găsi o soluție astfel încât angajările să fie deblocate. Iar până acum totul a rămas doar la nivel de promisiune…
Deficit de 15.000 de medici
Între timp, camerele de gardă și Urgențele sunt pline de oameni veniți să se trateze, iar cadrele medicale sunt epuizate și nu mai pot face față muncii istovitoare.
Nu doar oboseala îi doboară pe doctori, ci și nervozitatea unor pacienți care devin agresivi din cauza faptului că sunt nevoiți să aștepte prea mult până în momentul în care cineva se poate ocupa de problema lor. Nu puține sunt cazurile în care cadrele medicale au fost obligate să ceară ajutorul Poliției pentru a scăpa de furia oamenilor.
Oana Sivache, directorul general al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), a anunțat public faptul că astfel de situații s-au înregistrat la două dintre spitalele din București: „Gomoiu” sau „Victor Babeş”.
„În numele pacienţilor, dar şi al personalului din spitale, cerem un plan naţional pe termen mediu şi lung de politici de sănătate publică, unitar, pentru urgenta rezolvare a problemelor celor mai grave. Cerem Ministerului Sănătăţii să recunoască starea de urgenţă cu privire la lipsa de personal din sistem şi să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate pe o perioadă determinată de un an de zile, similar procedurilor din pandemie. De asemenea, cerem modificări ale procedurilor de aprobare a nevoilor din sănătate, pe baza memorandumului. Singura entitate competentă, în măsură să evalueze fundamentarea nevoilor în sănătate, este Ministerul Sănătăţii, şi nu alte ministere”, a punctat Oana Sivache.
În cursul zilei de luni, a avut loc o întâlnire cu managerii spitalelor din Bucureşti, cu directori medicali, cadre medicale, preşedinţi ai asociaţiilor de pacienţi şi lideri Sanitas. La şedinţa de lucru au participat aproximativ o sută de persoane. „S-a tras un semnal de alarmă, întrucât blocajul din sănătate, generat pe motive financiare, dar sub o aparentă economie, a dus de fapt atât la pierderi de personal, cât şi la pierderi pentru pacienţi. Ne-am întâlnit astăzi cu dorinţa constructivă de a semnala faptul că încremenirea politicilor de sănătate poate duce la situaţii limită”, a susținut directorul general al ASSMB.
Oana Simache a anunțat că, în România, există un deficit de 15.000 de medici şi a estimat că a fost generat de mai mulţi factori, inclusiv „decizii fără analiză, care să ţină cont de realităţile sistemului”.
Reprezentanta ASSMB a mai spus că în 2014 aproximativ 5.000 de elevi au fost admişi la cursurile de formare universitară, iar aceştia au urmat timp de şase ani cursurile facultăţilor de medicină. Dintre aceştia, au intrat la rezidenţiat aproximativ 4.500. „Ponderea este extrem de mică pentru rezidenţiatul cu post. Circa 12% din totalul absolvenţilor licenţiaţi pot obţine un post prin concurs. Raportat la situaţia actuală, prin care ordonanţa de urgenţă blochează concursurile de ocupare a unui post la stat, se elimină şansa oricărui medic proaspăt specialist să lucreze într-un spital de stat sau în ţară. În concluzie, deşi România are un deficit de 15.000 de medici, statul, care a cheltuit cu şcolarizarea lor 300 de milioane de euro, aşa cum spunea domnul ministru Rafila, blochează prin ordonanţă angajarea celor 4.000 de medici deveniţi astăzi proaspăt specialişti”, a nuanțat Oana Sivache.
Angajările au fost blocate la jumătatea anului trecut
Și Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) a făcut un apel către Ministerul Finanţelor pentru aprobarea atât a memorandumului înaintat de Ministerul Sănătăţii pentru spitalele din subordinea sa, cât şi a celui înaintat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) pentru spitalele aflate în subordinea autorităţilor locale, inclusiv cele ale Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti.
„În calitate de preşedinte al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, fac un apel către autorităţile competente să identifice cât mai rapid soluţii pentru deblocarea posturilor şi organizarea de concursuri conform procedurilor legale. Această măsură ar facilita inclusiv integrarea în sistemul public de sănătate a celor care au terminat Rezidenţiatul şi au promovat examenul de specialitate, oferindu-le posibilitatea de a-şi găsi locuri de muncă. Astfel, unităţile medicale publice şi-ar putea acoperi deficitul de medici, completându-şi schemele de personal”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.
Reamintim faptul că angajările în sistemul public, implicit în sistemul public de sănătate, au fost îngheţate la jumătatea anului trecut, iar memorandumurile iniţiate de MS şi MDLPA nu au fost avizate de Ministerul Finanţelor, cu toate că era singura posibilitate de deblocare a acestora. Unităţile medicale ar putea organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de medici prin aprobarea noilor memorandumuri adoptate de cele două ministere la începutul acestui an.
„Ne confruntăm cu un paradox. Avem mare nevoie de medici, există locuri neocupate în spitale, avem şi medicii, cel puţin din perspectiva celor care au terminat Rezidenţiatul, dar angajările sunt blocate. Medicii tineri îşi doresc să rămână în ţară şi vor opta pentru locuri de muncă în unităţi medicale în care să poată performa”, a atras atenția Cătălina Poiană.
Ce spune ministrul Finanțelor?
Arătat cu degetul pentru că nu dă drumul memorandumurilor înaintate de MS și MDLPA, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, s-a mulțumit doar să anunțe luni că problema posturilor din sistemul de sănătate se va rezolva, PROBABIL, în cursul acestei săptămâni. „Încă de anul trecut am făcut aceste demersuri pentru sistemul de sănătate, aprobând, din câte îmi aduc aminte, 4.000 de posturi pentru Ministerul Sănătăţii şi 1.000 de posturi pentru autorităţile publice locale. Acum, la nivelul Ministerului Finanţelor, memorandumul de la Ministerul Dezvoltării Regionale, care răspunde de reţeaua de unităţi sanitare, este elaborat. Sunt 5.000 de posturi care sunt solicitate pentru a fi scoase la concurs. Aşteptăm şi memorandumul de la Ministerul Sănătăţii şi domnul prim-ministru va decide în şedinţa de Guvern demersurile care trebuie făcute mai departe şi sigur problema aceasta, probabil, se va rezolva în cursul acestei săptămâni”, a precizat Boloș.Șeful de la Finanțe a transmis că, de la intrarea în vigoare a Ordonanţei 115, este valabil fără memorandum pentru tot sectorul public principiul un post eliberat un post scos la concurs, iar pentru acele situaţii în care este nevoie de posturi suplimentare cu justificarea corespunzătoare şi în acest an se va merge pe acelaşi mecanism.„Vom încerca să soluţionăm toate solicitările care vor veni de la ministere. Este un an, cum am spus, greu, cu o ţintă de deficit bugetar pe care ne-am asumat-o şi cu angajamente pe care le avem faţă de Comisia Europeană prin programul de convergenţă. Sigur, marele lucru care este benefic pentru investiţii, mai ales cele din fonduri europene, este că cel puţin la nivelul angajamentelor informale pe care le-am avut cu Comisia Europeană am reuşit să păstrăm ţinta de deficit bugetar în parametrii asumaţi”, a detaliat Marcel Boloș.Ministrul Finanțelor a menționat că a primit din partea tuturor ministerelor 33.000 de solicitări pentru deblocarea de posturi, dar că prioritate va avea sistemul de sănătate.„Celelalte fac obiectul analizelor noastre, pentru că, după cum aţi văzut, ca să ajungi cu ritmul de cheltuială şi să-l putem gestiona în mod corespunzător pentru oameni şi pentru ca fondurile să fie cheltuite cu folos pentru serviciile publice va trebui să facem analiză separată pentru celelalte ministere în parte. (…) La Ministerul Dezvoltării Regionale, care a adunat de la toate primăriile din ţară, va trebui să vedem ce tipuri de posturi se cer ca să fie scoase la concurs. (…) Sunt 5.000, din câte ştiu, în memorandumul de la Ministerul Dezvoltării Regionale (…) În cursul acestei săptămâni, în şedinţa de Guvern, va fi analizat memorandumul care vine cu aceste solicitări. Deci, noi avem cele două solicitări de la Ministerul Dezvoltării Regionale: unul pentru reţeaua de unităţi sanitare aflate în coordonarea autorităţilor publice locale şi un al doilea memorandum care este din partea Ministerului Sănătăţii pentru reţeaua de unităţi sanitare. În şedinţa de Guvern din această săptămână se va lua în discuţie şi aici dl. prim-ministru decide”, a explicat oficialul guvernamental.Bugetul pentru cheltuielile de personal pe anul 2024 depăşeşte 120 de miliarde de lei, iar fiecare dintre ministerele de linie are obligaţia de a se încadra în cheltuielile de personal pe care şi le-a bugetat.„Legea responsabilităţii fiscal-bugetare aşa spune, cu subiect şi predicat: că respectarea încadrării în cheltuiala de personal este în răspunderea ordonatorului de credite”, a mai avertizat Boloş.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei/ ASSMB
