Primăriile care nu au indexat impozitele pe proprietate mai mulți ani sunt obligate ca, de la 1 ianuarie 2026, să aplice o majorare semnificativă a acestor taxe. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că valoarea impozitelor pe proprietăţi poate creşte şi cu 70 la sută.
„Este posibil ca acolo unde într-o comună nu s-au indexat impozitele de ani de zile să se ajungă la o astfel de majorare exclusiv pentru persoanele fizice pentru că pentru persoanele juridice calculele se fac după alte formule care ţin cont de valoarea activului respectiv.(…) Este posibil, în anumite situaţii, să se întâmple şi acest lucru, deci o creştrere de impozite pe proprietăţi, la persoanele fizice datorită faptului că ele nu au fost calculate la valoarea de piaţă, este posibilă de la 1 ianuarie anul viitor. Asta în contextul crizei bugetarepe care o traversează România şi necesitatea de a ne echilibra bugetele”, a explicat șeful Executivului.
Ilie Bolojan a atras atenția că „nu mai avem posibilitatea să redirecţionăm pentru autoriţăile locale sau pentru alte categorii de cheltuieli, sumele care au fost direcţionate până acum datorită volumului mare de investiţii pe care l-a generat România şi datorită cheltuielilor pe care nu le-am controlat, la bugetul de stat”.
De altfel, premierul a subliniat că nu ste normal ca primăriile să nu încaseze impozite şi în acelaşi timp să stabilească salarii mari pentru angajaţi doar pentru ca primarul să fie popular. „În mod normal, n-ar trebui să avem astfel de situaţii, să avem primării în faliment. Asta înseamnă că cei care au gestionat aceste primării s-au comportat în mod iresponsabil. În mod natural, toţi cetăţenii României, în fiecare localitate, ar trebui sa beneficieze de servicii decente de la primăriile care sunt în serviciu lor”, a arătat Ilie Bolojan.
Șegul Guvernului a dat asigurări că primăriile acestea mici vor fi în continuare ajutate.„ Primăriile mici vor beneficia în continuare de sprijin de la stat, dar nu este normal să nu-ţi încasezi impozitele sau să stabileşti cele mai mici impozite pentru a fi cel mai popular primar, în acelaşi timp ducându-ţi grilele de salarizare, deci ridicând salariul angajaţilor la nivelul maxim aproape de viceprimar sau luând prea mulţi angajaţi sau risipind bani”, a nuanțat Bolojan, care a mai menționat că „măsurile acestea care sunt propuse au în vedere tocmai îmbunătăţirea activităţii şi în administraţia publică locală”.
Administrațiile locale trebuie să aibă în vedere că „statul român nu mai are capacitatea financiară să distribuie atâţia bani către autorităţile locale. Nu mai există această posibilitate datorită deficitului în care am intrat. Şi atunci putem livra servicii cel puţin la fel de bune cu cheltuieli mai mici, pentru că avem exemple în România. Multe unităţi administrative, consilii judeţene, primării mari, primării de comune mici – cu mai puţini angajaţi, cu mai putine costuri, asigură servicii cel puţine la fel de bune, ca şi primăriile unde personal este supradimensionat. Dar, din păcate, până acum nu s-a sancţionat lipsa de performanţă, nu s-a descurajat lipsa de performanţă. Dacă încurajezi performanţa, de exemplu, banii de echilibrare bugetară, ţi se virează direct proporţional cu gradul de încăsare a impozitorului, atunci, cu siguranţă, ca să-ţi iei banii care te ajută să funcţionezi, va trebui, în primul rând, să-ţi faci şi tu datoria să-ţi încasezi impozitele”.
În opinia premierului, pachetul de măsuri discutat în aceste zile „va face ca administraţiile publice din România să schimbe atitudinea şi să avem peste trei mii de factori de dezvoltare, pentru că România nu se schimbă doar din Bucureşti, se schimbă din fiecare localitate din ţara”.
