Vara anului 2024 a fost pentru aglomerările urbane (mari și mici) din Emisfera Nordică una dintre ce cele mai călduroase (dacă nu chiar cea mai călduroasă) din ultimii ani. După ce meteorologii vor calcula și compara vom avea o statistică precisă. Până atunci, să rememorăm (acum când admirăm căderea frunzelor ruginii) cum am resimțit efectele caniculei din această vară.
Frecvența și intensitatea zilelor și nopților calde, precum și a valurilor de căldură, au crescut la nivel global începând cu 1950. Și, conform celui de-al șaselea raport de evaluare al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), acestea vor continua să crească în aproape toate regiunile locuite de pe Pământ din cauza încălzirii globale.
Expunerea la căldură are un mare impact asupra sănătății și bunăstării umane. Orașele agravează acest impact prin efectul de insulă de căldură urbană, în care structurile, precum drumurile și clădirile, absorb căldura soarelui mai mult decât zonele cu vegetație și amplifică temperaturile deja în creștere.
Revista australiană Cosmos ne propune două noi studii publicate recent și care au prezentat noi instrumente pentru a ajuta orașele de pe tot globul să se adapteze la amenințarea crescândă a căldurii periculoase.
Primul studiu, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), oferă un instrument pentru a determina modul în care eficiența de răcire a acoperirii arborilor variază de la cartier la nivel de oraș.
Al doilea studiu, publicat în PNAS Nexus, ajută urbaniştii să determine metodele care oferă cea mai bună ameliorare a valorii temperaturilor în zonele cele mai vulnerabile ale unui oraş.
Steward Pickett, ecologist urban la Cary Institute of Ecosystem Studies și coautor al primului studiu, explică mecanismul prin care copacii contribuie la răcire: ei pompează multă apă din pământ în aer, iar atunci când acea apă se evaporă la suprafața frunzelor, absoarbe o cantitate mare de căldură.„Aceasta este doar fizica evaporării, la care se adaugă faptul că umbra oferită de copaci ajută la răcorirea aerului.”, spune Pickett.
S-a demonstrat că atunci când suprafețele urbane pe care sunt plantați copaci se extind cu 1% în cartiere, temperaturile din apropiere pot scădea cu 0,04 până la 0,57 ° C. Aceasta este cunoscută sub numele de eficiență de răcire – relația matematică dintre verdeață și temperatură.
„Este un rezultat valoros, dar edilii se gândesc la un oraș ca la un întreg. Ei întreabă: „De câți copaci avem nevoie pentru întreg orașul? Ce se întâmplă când extindem?” Și aceste informații nu au fost disponibile.”, subliniază Pickett.
Echipa a analizat imagini din satelit și date de temperatură din patru orașe cu climate diferite – Beijing și Shenzhen în China; Baltimore și Sacramento în SUA. Și au descoperit că eficiența de răcire a copacilor urbani urmează o relație de „lege a puterii” la toate scările, oferind edililor un instrument pentru a stabili obiective de ecologizare la nivel de oraș, bazate pe știință.
„Relația se menține în toate cele patru orașe, care se află în climate foarte diferite. Acest lucru sugerează că ar putea fi folosit pentru a prezice mărimea suprafețelor suplimentare acoperite de copaci necesare pentru a atinge obiectivele specifice de atenuare a căldurii și adaptare la climă în orașe din întreaga lume”, adaugă Weiqi Zhou, coautor al, cercetător la Academia Chineză de Științe.
Al doilea studiu sugerează că impactul variat al căldurii în diferite comunități trebuie luat în considerare dacă „supraîncălzirea” urbană trebuie atenuată în mod echitabil în toate zonele unui oraș în timpul valurilor de căldură.
Cercetătorii de la Universitatea din Texas din Austin au evaluat impactul strategiilor de atenuare a căldurii urbane, cum ar fi acoperișurile reflectorizante, acoperișurile cu vegetație și acoperirea arborilor urbani, în comunitățile din Houston.
Ei au descoperit că, în timp ce vopsirea acoperișurilor în alb era cea mai bună opțiune de răcire în locuri cu vulnerabilități reduse, cum ar fi un bloc generic, plantarea de copaci a oferit cea mai bună metodă de răcire a atmosferei în zonele cele mai vulnerabile social din Houston.
„Această cercetare pune bazele obiectivelor specifice orașului, menite să creeze abordări de atenuare diverse orientate către comunitate. Adresându-se comunităților vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă și gospodăriile defavorizate, acest studiu contribuie la eforturile de protejare a sănătății publice și de promovare a justiției de mediu pentru extremele climatice”, transmit cercetătorii.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Pixabay.com/ PNAS
CITEȘTE ȘI: PIB-ul mondial este puternic afectat de schimbările climatice
