La marginea orașului Napoli, fenomenul de bradiseism ( n. r. oscilațiile lente ale scoarței terestre într-o zonă vulcanică) a scos recent la lumină ruine romane existente pe malul lacului Fusaro. Aceste descoperiri, valoroase pentru înțelegerea istoriei antice a regiunii, vin și cu provocări de conservare determinate de mișcarea constantă a solului.
În regiunea Napoli din Italia, vasta depresiune din Câmpiile Flegree este caracterizată de o activitate vulcanică intensă. Sub efectul variațiilor de presiune în camera magmatică și prin acumularea de gaze vulcanice în rocile poroase, solul regiunii se ridică sau se afundă pe o perioadă de câțiva ani sau secole. Fenomenul, denumit bradiseism, transformă drastic peisajul, scrie revista franceză GEO.
Ca urmare a mai multor valuri bradiseismice, vechiul oraș balnear roman Baiae (sau Baiae în latină) și vilele sale antice somptuoase au fost, de exemplu, ascunse sub apă. Rămășițele lor reapar uneori, nu departe, în orașul vecin Bacoli.
O combinație de bradiseism și retragere a apei a permis, de fapt, dezvelirea unor structuri romane nevăzute anterior pe malul lacului Fusaro. Conform observațiilor inițiale, acestea ar putea fi rămășițele unei vile sau ale unei clădiri anexă, datând din epoca imperială (476 d.Hr.).
Ruinele îngropate ale coastei Flegree
Pentru specialiștii de la Supraintendența Arheologică a regiunii se confirmă faptul, că într-adevăr ridicarea progresivă a solului, legată de bradisism, a făcut vizibile aceste structuri, altfel ele rămânând sub apă de secole. Este vorba despre ziduri și încăperi, datând din epoca romană.
„Unele zone de opus reticulatum [tehnica zidăriei romane] sunt acum vizibile cu ochiul liber”, explică Josi Gerardo Della Ragione, primarul orașului Bacoli. Sunt ocupate chiar și de rațele care se odihnesc în bazinul lacului, la câțiva pași de Casina Vanvitelliana, o cabană de vânătoare construită de Bourbon-Sicilii în secolul al XVIII-lea, cu vedere la lacul Fusaro.
„O călătorie între minunile Bourbonilor și vestigiile epocii imperiale. Ambele scufundate.”, apreciază Josi Gerardo Della Ragione.
În urmă cu două milenii, Coasta Flegreei era renumită pentru reședințele sale somptuoase, cu mai multe camere, grădini luxuriante și uneori băi private. Nu departe de aici se află și așa-numitele „Grottes dell’Acqua”, asociate cu băile termale romane antice.
Mult mai mult decât locuri de vacanță, aceste vile au încorporat adesea și infrastructură dedicată agriculturii, pescuitului și acvaculturii.
Rămășițele proaspăt apărute la suprafață ar fi putut, așadar, să facă parte dintr-o casă pentru pescuit , unde elitele romane veneau să profite de clima plăcută și de resursele naturale din jur.
Câteva secole mai târziu, peștii lacului Fusaro au fost pomeniți în Contele de Monte Cristo (1844) de Alexandre Dumas, atunci când contele i-a servit la masa sa din Auteuil o lampredă din apele sale, perpetuând astfel reputația locului.
Terenul în mișcare amenință structurile
Totodată, în Golful Pozzuoli (Pozzuoli), reapar și rămășițele suburbiilor vechiului oraș roman. „Depozite antice, temple și poate chiar un mic far situat în cartierele antice Lartidianus și Annianus, care devin din ce în ce mai vizibile odată cu ridicarea treptată a solului”, notează Il Mattino.
Deși toate aceste descoperiri oferă o fereastră unică către antichitate în regiunea Câmpiilor Flegree, ele vin cu noi provocări de conservare. „Bradisismul este un fenomen natural care transformă continuu peisajul Astăzi, ne permite să observăm vestigii arheologice care au fost cândva scufundate, dar trebuie să acționăm rapid pentru a le documenta și a le proteja”, arată Mariano Nuzzo, expert în arheologie.
Solul cartierului istoric Rione Terra din Pozzuoli este zona cea mai afectată de bradiseism. Conform celor mai recente date, până în februarie 2024, a atins o creștere totală de 121 de centimetri, inclusiv 88 de centimetri din 2016. Numai anul trecut, a câștigat încă 20 de centimetri, ceea ce demonstrează rapiditatea fenomenului. „Colaborăm cu institute de cercetare și universități pentru a monitoriza aceste evoluții, folosind tehnologii avansate precum fotogrammetria și scanere laser subacvatice”, adaugă specialistul.
În zona Lacului Fusaro va fi necesar un studiu amănunțit pentru a analiza contextul descoperirii și a implementa strategii de protecție.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Josi Gerardo Della Ragione Facebook
