Omul a fost mereu „descurcăreț” și a pus la punct sisteme ingenioase care să-l ajute să supraviețuiască. Un studiu recent evidențiază faptul că marfa contrafăcută nu este o invenție a timpurilor moderne, devenind o constantă încă din neolitic, atunci când artizanii din Iberia au găsit o soluție pentru a falsifica mărgelele de chihlimbar.
Cercetătorii au detectat rețete pentru realizarea de „imitație de chihlimbar” în arhive din perioada romană până în Evul Mediu. Totuși, analize recente vin să confirme faptul că dezvoltarea primului compozit de acest gen a fost realizată încă din neolitic prin combinarea diferitelor materiale, scrie revista franceză GEO.
În istorie, o perioadă îndelungată de timp, chihlimbarul a fost o marfă foarte prețuită, asociată cu puterea și bogăția. În vremuri preistorice, însă, rășina fosilizată era rară în Peninsula Iberică. Atât de rară încât meșteri pricepuți din Neolitic (10.000-2200 î.Hr.) au dezvoltat tehnici avansate de proiectare a contrafacerilor, relevă un studiu publicat în Journal of Archaeological Science.
Autorii au descoperit, în cincisprezece situri situate în Spania și Portugalia, primele compozite cunoscute care simulează chihlimbarul, produse cu miile.
CITEȘTE ȘI: A fost descoperit un fort egiptean, ridicat acum 3.000 de ani pentru a proteja regatul de misterioșii „oameni de la mare”
Arta realizării imitațiilor din chihlimbar în neolitic
În 2019, membrii grupului de cercetare QUANTAS de la Universitatea Spaniolă din Sevilla au identificat, în mormintele preistorice din Andaluzia (sudul Spaniei) și Barcelona (Catalunia, nord-estul țării), ceea ce seamănă cu imitații, despre care cred că sunt făcute din rășină de pin, alături de mărgele de chihlimbar autentice.
„A existat un tipar care s-a repetat de la un capăt la altul al peninsulei care a continuat timp de un mileniu, așa că am presupus că procesul de contrafacere trebuie să fie mai comun decât credeam”, spune Carlos Odriozola, profesor la Departamentul de Preistorie și Arheologie la Universitatea din Sevilla și coautor al studiului.
Echipa sa a vizitat numeroase muzee din Spania și Portugalia în căutarea mai multor dovezi ale acestui comportament. În cele din urmă, a detectat peste două mii de mărgele care simulează chihlimbarul, răspândite în cincisprezece locuri din peninsulă.
Datorită tehnicilor de analiză în infraroșu și microtomografiilor computerizate, cercetătorii au reușit să determine complexitatea tehnologică a imitației, „destul de rară pentru epocă”: pentru a realiza replicile, meșterii au acoperit un miez central sau o piatră cu amestec inteligent de rășină de pin, ceară de albine și ulei de in, care imită culoarea portocalie caracteristică a chihlimbarului. Oamenii de știință bănuiesc că au ținut totul împreună cu un adeziv făcut din colagen fiert și alte resturi de animale.
„Acest efort clar de a reproduce caracteristicile chihlimbarului este o dovadă a valorii pe care o avea acest material”, spune Carlos Odriozola. Pentru că, pe lângă inovația tehnică pe care o relevă acest studiu, astfel de materiale sunt indicatori economici și societali ai unei perioade în care Europa abia începe să se conecteze prin rețele comerciale… și în care „aparențele încep să fie foarte importante”, adaugă José Ángel Garrido, celălalt autor al studiului.
Neoliticul este, de fapt, o perioadă de răsturnări, în care societățile au trecut de la structuri egalitare la structuri ierarhice, cu lideri în frunte, care trebuiau să „proiecteze o anumită imagine”.
Nașterea elitelor și simboluri de prestigiu
Cei puternici încep să-și „afișeze” puterea prin bijuterii și ornamente. „Acest lucru corespunde unei percepții similare situației de astăzi în care cineva conduce un Ferrari pe stradă”, subliniază Carlos Odriozola.
Chihlimbarul devine așadar unul dintre acești indicatori de clasă, ca element de prestigiu. „Tot ceea ce strălucește și prezintă culori deosebite sau ciudate în natură atrage rapid atenția. Acesta este motivul pentru care aurul, variscita, fluorita, jadul și chihlimbarul au urcat rapid pe scara de apreciere umană spre deosebire de …] pietrele opace și plictisitoare, care se găsesc din abundență”, explică Enrique Peñalver, cercetător la Institutul Geologic din Spania.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Journal of Archaeological Science
CITEȘTE ȘI: Studiu istoric: Bijuteriile de acum 30.000 de ani dezvăluie noi informații despre strămoșii europenilor
