O serie de săpături recente efectuate în Iran indică faptul că civilizația Jiroft a avut un impact crucial asupra apariției scrisului, urbanizării și structurilor sociale. Noile dovezi vin să contrazică ideea larg acceptată că evoluțiile societății umane își au originea exclusiv în Mesopotamia, scrie revista franceză GEO.
În timp ce Mesopotamia este considerată în mod tradițional leagănul civilizației, în special datorită ascensiunii culturii sumeriene, misterioasa civilizație Jiroft, care a înflorit cu aproape 5.000 de ani în urmă în valea Halil Roud (Iran), își revendică statutul de a reprezenta prima formă de civilizație umană.
Noile descoperiri arheologice, raportate pe 24 martie, de site-ul Arkeo News, sugerează că societatea aceasta din Epoca Bronzului a fost un important centru cultural, cu mult înaintea rivalului său din Mesopotamia.
Săpăturile realizate pe Dealurile Konar Sandal, un sit care acum trebuie vizitat de cercetători, au scos la iveală tăblițe de piatră și lut gravate cu simboluri primitive, posibili precursori ai sistemului de scriere elamit, limba vorbită în Iran cu mai mult de două milenii înainte de epoca creștină.
Aceste descoperiri deschid calea unei reevaluări a începuturilor scrisului și organizării sociale în Antichitate, punând întrebarea dacă regiunea Jiroft nu ar fi putut fi un actor major în evoluția acestor două domenii.
„Metoda de scriere descoperită aici ar fi putut fi un catalizator în apariția unei administrații sofisticate și a urbanizării timpurii”, comentează arheologul Youssof Majidzadeh, care a făcut descoperirea.
Figuri mitologice, scoici și temple terasate
Lucrările arheologice, motivate inițial de nevoia de a proteja necropolele preistorice de jaf, au scos la iveală o bogată colecție de artefacte care demonstrează priceperea tehnologică și artistică a locuitorilor din Jiroft.
Au fost descoperite vaze, boluri și alte obiecte, inclusiv unul în formă de geantă, unele sculptate din materiale precum cloritul. Unele dintre ele prezintă pietre dure și scoici, altele înfățișează creaturi mitologice precum tauri, ființe jumătate vulturi și jumătate oameni, care amintesc de miturile sumeriene și poveștile despre un potop universal.
Au fost găsite și alte artefacte din piatră, cum ar fi măsurarea greutăților, ceea ce sugerează că societatea Jiroft avea un sistem economic structurat, probabil legat de comerț.
În plus, au fost dezgropate obiecte legate de arhitectură, inclusiv rampe și terase din cărămidă nearsă, precum și recipiente cu motive decorative. Ele evocă elementele arhitecturale ale ziguratelor mesopotamiene, monumente religioase, sugerând că Jiroft ar fi fost influențat de sau a influențat cele mai vechi structuri monumentale din regiune.
