Pacienții cu degenerescenţă maculară avansată au șansa de a vedea din nou datorită unei noi inovații din domeniul medical. O echipă internațională de cercetare a dezvoltat un implant ocular de dimensiuni microscopice şi complet fără fir, cu ajutorul căruia este restabilită vederea centrală a pacienților în vârstă. Descoperirea a făcut subiectul unui studiu, în cadrul căruia 84% dintre participanţi au reuşit să citească litere, numere şi cuvinte folosind vederea artificială, iar 69% s-au declarat mulţumiţi de performanţele dispozitivului. Noua tehnologie se bazează pe convertirea luminii în semnale electrice trimise direct către creier.
Implantul este montat sub retina, fiind conectat la o pereche de ochelari speciali dotaţi cu o cameră video. Dispozitivul de dimensiuni microscopice ajută pacienţii cu pierdere ireversibilă a vederii din cauza unei boli incurabile să vadă din nou.
Impantul a fost conceput pentru pacienţii cu degenerescenţă maculară legată de vârstă (DMLV), o afecţiune frecventă care provoacă pierderea vederii în zona centrală a câmpului vizual. Boala afectează în special persoanele trecute de 50 de ani şi face dificilă citirea sau recunoaşterea feţelor.
Cercetători de la University of Pittsburgh Medical Center Vision Institute (UPMC), Universitatea Stanford (Statele Unite) şi Universitatea din Bonn (Germania) au realizat un studiu care a inclus 38 de pacienţi din cinci ţări europene, iar rezultatele au fost publicate în revista New England Journal of Medicine – NEJM.
Subiecții cercetării au fost persoane în vârstă cu formă avansată de atrofie geografică, o etapă avansată a DMLV uscată, care progresează lent şi nu are tratament eficient Este principala cauză de orbire ireversibilă la persoanele în vârstă şi afectează peste cinci milioane de oameni la nivel global.
26 dintre pacienții care au fost urmăriți pe parcursul unei perioade de un an au înregistrat i acuitate vizuală semnificativ îmbunătăţită, iar 27 au raportat că au putut folosi vederea artificială la domiciliu pentru activităţi precum citirea numerelor sau a cuvintelor.
În medie, pacienţii au citit cu 25 de litere mai mult pe o diagramă optometrică standard – echivalentul a cinci rânduri -, iar 81% au câştigat cel puţin 10 litere. Unul dintre pacienţi a înregistrat un progres spectaculos de 59 de litere pe diagrama optometrică, echivalentul a zece rânduri. Deşi sistemul nu restabileşte încă vederea completă, cercetătorii analizează noi soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi pentru a crește acuitatea vizuală peste limita care defineşte orbirea.
Prof. Frank Holz, autorul principal şi şeful departamentului de oftalmologie al Spitalului Universitar din Bonn, Germania, a transmis că studiul acesta „confirmă, pentru prima dată, că putem restaura vederea centrală funcţională la pacienţi orbi din cauza atrofiei”.
La rândul său, José-Alain Sahel, profesor emerit de oftalmologie şi preşedinte al Departamentului de Oftalmologie din cadrul Şcolii de Medicină a Universităţii din Pittsburgh, a subliniat că reprezintă „o premieră pentru un sistem de restaurare a vederii să obţină astfel de rezultate la un număr mare de pacienţi”. Rezultatele sunt încurajatoare având în vedere că peste 80% dintre participanţi au reuşit să citească litere şi cuvinte, iar unii chiar pagini întregi din cărţi, un progres considerat inimaginabil la începutul proiectului, în urmă cu 15 ani.
Toți participanții la studiu aveau, înainte de intervenție, doar o vedere periferică limitată.
Degenerescenţa maculară afectează celulele fotosensibile din zona centrală a retinei, care transformă lumina în impulsuri electrice transmise către creier prin nervul optic. În lipsa acestor fotoreceptori, imaginea centrală devine din ce în ce mai neclară, ducând în cele din urmă la orbire (pierderea vederii centrale).
Dispozitivul Prima, creat de echipa de la Stanford, condusă de Daniel Palanker, profesor de oftalmologie, înlocuieşte aceste celule pierdute cu un implant flexibil, de 2×2 mm, care transformă lumina în semnale electrice menite să stimuleze celulele retiniene rămase funcţionale. O cameră montată pe o pereche de ochelari speciali captează imaginile din mediul înconjurător şi le proiectează pe implant folosind lumină infraroşie invizibilă. Implantul convertește aceste semnale luminoase în impulsuri electrice, restabilind astfel parţial fluxul de informaţie vizuală către creier. Pacienţii pot ajusta nivelul de zoom şi contrast pentru o vedere funcţională mai bună. După un an de utilizare, majoritatea participanţilor au prezentat îmbunătăţiri semnificative, iar evenimentele adverse asociate procedurii au dispărut în totalitate.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pitt School of Medicine
CITEȘTE ȘI: Premieră mondială în chirurgie. A fost realizat primul transplant al unui ochi complet
