Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, susține că soluția pentru a crește venitul pentru o gardă pleacă de la aplicarea unui pachet de măsuri care să recompenseze performanța personalului sanitar. De asemenea, oficialul a anunțat că urmează reorganizarea spitalelor, astfel încât cheltuielile din sistem să fie eficientizate, dar și dublarea numărului de ore în ambulatoriul de specialitate.
„Gărzile nu sunt plătite la venitul actual al medicilor. Cred că şi plata pe performanţă ar trebui să vină la pachet cu aceste modificări importante în ceea ce priveşte plata gărzilor, pentru că, nu vreau să fiu înţeles greşit, dar putem creşte venitul pentru o gardă doar dacă venim la pachet cu o reformă în ceea ce priveşte plata pe indicator şi plata pe performanţă. Există o măsură pe care o vom introduce în cel mai scurt timp şi anume, regândirea indicatorilor de performanţă şi de valoare pentru managerii spitalului şi introducerea criteriilor de performanţă pentru şefii de secţie”, a explicat șeful de la Sănătate.
Totodată, oficialul guvernamental a menționat că medicii vor putea fi stimulaţi financiar şi din veniturile proprii ale spitalelor. „Dacă vom dubla numărul de ore pentru ambulatoriul de specialitate, automat acest lucru va creşte numărul de servicii. Crescând numărul de servicii va creşte venitul spitalului. Crescând venitul spitalulului şi având indicatori de performanţă pentru secţii, echipe, şef de secţie şi aşa mai departe, putem stimula şi putem suplimenta venitul pentru o gardă din acele servicii”, a precizat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății a ținut să menționeze că plata în funcţie de performanţă nu înseamnă scăderea venitului pentru anumiţi medici, ci din contră, înseamnă creşterea acestora dacă sunt îndepliniţi anumiţi indicatori de performanţă.
Dublarea numărului de ore în ambulatoriul de specialitate
De altfel, Rogobete a făcut public faptul că prima măsura de la care vrea să înceapă reforma este aceea de dublare a numărului de ore în ambulatoriul de specialitate. „Prima măsură pe care vreau să o începem şi care face parte dintr-o platformă mai amplă, dacă doriţi, de reforme, este dublarea numărului de ore în ambulatoriul de specialitate. Nu există încă un cadru coerent scris, nu există încă o gândire făcută. Este un model, care se practică în multe ţări europene, se practică în Franţa, de exemplu, se practică în Italia, se practică în Spania. Analizăm acest model, încercăm să îl adaptăm realităţii din România şi apoi putem discuta despre el”, a punctat oficialul.
În acest context, ministrul Sănătății le-a transmis colegilor medici să îşi respecte orele de program în spitalul public. „Ceea ce am cerut ferm colegilor, ca timpul programului de lucru din spitalul public să fie respectat. Este o altă zonă sensibilă despre care cu toţii discutăm sau se discută, iar acum când s-a atacat problema, evident că au apărut nemulţumiri. Eu nu am cerut nimic în plus în afară de responsabilitate personală, responsabilitatea managerială. De la manager, până la medic. Nu vreau din nou să generalizez. Există oameni excepţionali în sistemul de sănătate care vin noaptea de acasă, care stau mult peste program şi nu vorbeşte nimeni despre ei, din păcate, care stau în sala de operaţie mai mult decât este normativul, care fac mai multe gărzi decât ar trebui pentru că nu există cine să le acopere şi aşa mai departe. Anumiţi colegi, la ora 12.00, la ora 11.00, ştiu eu exemple concrete, părăsesc spitalul public şi prestează activităţi în alte zone. Ori eu acolo vreau să intervin, pe colegii mei să rămână în spital atât cât le este programul. După acest program de lucru, fiecare este liber să facă ce doreşte. Nu sunt de acord cu abordarea ori la public, ori la privat”, a nuanțat ministrul.
Reorganizarea unităţilor sanitare
Nu este singura măsură pe care șeful de la Sănătate o vizează în perioada următoare. El a atras atenția că sunt multe secţii din anumite spitale care nu au pacienţi, subliniind că în aceste cazuri se impune reconfigurarea acestora pentru că nu se mai pot autoîntreţine. „Această măsură de reorganizare a unităţilor sanitare şi de convertire a anumitor secţii din anumite spitale în alte specialităţi este o măsură importantă de eficientizare financiară. Imaginaţi-vă un spital municipal în care, din zece secţii, şase secţii au un grad de ocupare de peste 50 la sută, au pacienţi, iar celelalte secţii sunt goale. E o realitate. Există în momentul de faţă în România multe secţii din anumite spitale care nu au pacienţi sau au trei pacienţi pe lună. Ori acele secţii nu se pot autoîntreţine pentru că neexistând servicii medicale pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să le deconteze, automat că sunt în zona de deficit. Gândiţi-vă că n-a mai existat o reorganizare a spitalelor de peste zece ani”, a precizat Robobete.
De asemenea, își dorește să le poată permite unităţilor sanitare publice să organizeze caravane mobile în zonele slab deservite medical. „Cred că unitatea sanitară, spitalul public, la rândul lui, poate organiza cu echipa medicală şi în parteneriat cu ONG-uri, ca până acum, servicii medicale de screening nu doar pentru oncologie, pentru cardiologie, pentru neurologie sau pentru alte patologii în zonele slab deservite medicale. Aici vom avea de asemenea o dublă măsură benefică. Pe de o parte oamenii vor ajunge mai uşor la servicii medicale şi pe de altă parte aceste servicii să fie decontate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. fapt care va duce din nou la creşterea bugetelor spitalelor publice”, a detaliat ministrul Sănătății.
Totodată, oficialul guvernamental a dorit să dea asigurări că reorganizarea nu va duce la închiderea unor spitale din România. În opinia sa, sunt mult prea multe paturi de internare continuă în spital, astfel că o parte dintre acestea vor fi transformate în paturi de spitalizare de zi. De altfel, în programul de guvernare este prevăzută reducerea numărului de paturi din spitale cu 20 la sută.
„Este un subiect discutat intens în ultima perioadă. Aş vrea să lămurim înainte de toate ce înseamnă acest punct din programul de guvernare. În primul şi în primul rând, şi cel mai important lucru, nu se vor închide spitale. Reducerea numărului de paturi cu până la 20 la sută, până la finalul anului 2030, căci aşa este prevăzut în programul de guvernare, nu înseamnă sub nicio formă închiderea spitalelor. Înseamnă reorganizarea acestora în funcţie de nevoile de servicii medicale dintr-o anumită comunitate. Există multe unităţi sanitare care au un grad redus de ocupare al numărului de paturi de spitalizare continua.(…) Să separăm puţin apele. Numărul de paturi de spitalizare continuă din România, în primul rând, este pe primul loc în Europa la 100.000 de locuitori. Intenţia noastră este ca aceste paturi nu să dispară, ci să le reconvertim ca tip de serviciu medical pe care le oferă, în paleaţie, paturi pentru bolnavi cronici, paturi pentru recuperare medicală. Adică un procent important din ele să fie transformate în paturi de spitalizare de zi. Adică acele intervenţii chirurgicale în care pacientul merge dimineaţa la spital, beneficiază de serviciile medicale, colonoscopie, gastroscopie sau alte intervenţii chirurgicale, chimioterapie chiar, şi apoi seara pacientul este externat acasă. Sigur că interpretarea atunci când cineva spune că se reduce numărul de paturi, prima interpretare este că se vor închide spitale. Sub nicio formă. Mai spun o dată, nu se vor închide spitale”, a punctat ministrul Sănătății.
