Pe modelul firmelor din străinătate, compania românească VEGO, activă în domeniul proiectării și dezvoltării de sisteme de inteligență artificială, a implementat săptămâna de lucru de patru zile, începând de la 1 septembrie 2023. Având în vedere rezultatele obținute, VEGO și-a propus ca, de anul viitor, să organizeze un concediu colectiv urmat de o săptămână multimodală. Când se vor întoarce la birouri, cei 172 de angajați vor avea traininguri și activități de team building, dedicate consolidării legăturilor dintre ei.
„Ne-am dorit o schimbare revoluționară care să reflecte angajamentul nostru, ca și companie, de a promova bunăstarea angajaților. Această inițiativă a reprezentat un pas important în direcția creării unui mediu de lucru mai flexibil și mai echilibrat, care să permită echipei să se concentreze pe dezvoltarea personală și profesională”, au declarat reprezentanții VEGO.
Prima modificare a fost introducerea săptămânii de patru zile, din septembrie 2023. Acest lucru le aduce angajaților 50 de zile libere în plus, pe an. Următorul pas va fi organizarea unui concediu colectiv între 23 august și 9 septembrie 2024, urmat de o săptămână multimodală. Această perioadă va fi dedicată consolidării legăturilor dintre membrii echipei și va include o serie de traininguri și workshopuri. În plus, angajații vor avea ocazia de a contribui activ la un proiect surpriză de Corporate Social Responsibility (CSR), care va fi dezvăluit în timpul evenimentului.
Conducerea companiei își dorește ca perioada aceasta de odihnă să le ofere angajaților oportunitatea de a se relaxa și reîncărca. Beneficiile implementării măsurii sunt retenția personalului și atragerea de noi specialiști, eficiența organizațională, creșterea satisfacției și a productivității în muncă.
„Suntem mândri să promovăm astfel de inițiative care încurajează implicarea în activități de responsabilitate socială. Ne dorim să creăm un mediu de lucru inspirațional și să consolidăm legăturile dintre membrii echipei noastre. Astfel de inițiative reprezintă un angajament ferm al VEGO de a investi în angajații săi și de a crea un mediu de lucru care să încurajeze inovația, creativitatea și colaborarea.”, au mai spus reprezentanții VEGO.
Un concept ce se extinde în Europa
Reamintim faptul că programul de lucru de patru zile pe săptămână a fost testat ȋn Marea Britanie, timp de jumătate de an, în cadrul unui proiect pilot ce a inclus peste 60 de companii, cu 3.000 de angajați. Veniturile firmelor au crescut, în medie, cu 35%, în comparație cu perioada similară din anii anteriori. Numărul demisiilor a scăzut, la fel și zilele de concediu medical, iar angajații spun că viața lor s-a ȋmbunătățit.
Totodată, în Belgia, la începutul anului 2022, premierul Alexander De Croo a anunțat un nou acord destinat să crească flexibilitatea pe piaţa muncii, acord care le permite salariaților să lucreze mai puține zile.
Astfel, cei care solicită ca săptămâna lor de lucru să fie de doar patru zile vor putea să muncească până la 10 ore pe zi, dacă sindicatele sunt de acord, în loc de maximum opt ore în prezent. În acest mod, vor avea o săptămână de lucru mult mai scurtă, de doar patru zile.
În plus, salariații belgieni pot alege să lucreze mai mult într-o săptămână şi mai puţin în săptămâna următoare, ceea ce va permite oamenilor să îşi gestioneze mai bine viaţa privată, de exemplu în cazurile de coparentalitate.
Săptămâna de lucru redusă în Germania
Și Germania, cea mai importantă economie din Europa, a anunțat că va testa săptămâna de lucru de patru zile în încercarea de a găsi un echilibru între nevoia de angajați și competitivitate.
Astfel, în Germania, începând din 2024, până la 50 de companii de diferite mărimi şi sectoare ar urma să testeze, timp de şase luni, o reducerea programului de lucru la acelaşi salariu, obiectivul fiind evitarea unei scăderi a productivităţii. Intraprenoer, care a introdus vinerea liberă pentru angajaţii săi încă din 2016, spune că în prezent există 33 de companii care sunt interesate să participe la acest experiment.
Însă există deja mai multe companii din prima economie europeană care au făcut deja acest pas. Wolfgang Schmidt, fondatorul unei companii care produce maşini unelte la Hamburg, nordul Germaniei, spune că a introdus săptămâna de lucru de 38 de ore încă de la finele lui 2022, pentru a permite celor aproximativ 30 de angajaţi ai săi care fac naveta zilnic să „facă economii de combustibil şi bani”.
În oraşul Wedel, din apropiere de Hamburg, administraţia locală a introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru a atrage personal „mai competent şi motivat”.
Pe lângă un mai bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată, precum şi o productivitate crescută, trecerea la săptămâna de lucru de patru zile ar reduce „unul din cele mai ridicate procente de salariaţi care lucrează în regim part-time din Europa”, susţine Sophie Jaenicke, responsabilă pentru programul de lucru în conducerea sindicatului IG Metall.
Un studiu realizat de fundaţia Hans-Boeckler, 81% dintre germani susţin trecerea la săptămâna de lucru de patru zile.
În timp ce în Belgia angajaţii au dreptul de a cere introducerea săptămânii de lucru de patru zile, încă de la finele lui 2022, în Germania legea permite angajaţilor şi angajatorilor să cadă singuri de acord cu privire la programul de lucru, care poate ajunge până la maxim 48 de ore pe săptămână.
Însă entuziasmul unora pentru săptămâna de lucru de patru zile este calmat de numeroşi patroni şi economişti, printre care şi Holger Schaefer, care estimează că o reducere a timpului de lucru de ordinul a 20% „ar avea rezultate economice dezastruoase”.
Chiar dacă „limitarea activităţilor neproductive şi condensarea muncii” este încă fezabilă în activităţile de la birou, în sectorul industrial „toate posibilităţile de a creşte productivitatea sau eficacitate au fost deja epuizate”, susţine Holger Schaefer, expert la institutul economic IW de la Koln. Potrivit acestuia, odată cu agravarea penuriei de mână de lucru, care are legătură cu pensionare generaţiei baby-boomers, reducerea programului de lucru ar antrena „în mod inevitabil o diminuare a cantităţii de bunuri şi servicii produse”.
Săptămâna de lucru de patru zile este „un vis nerealist” spune şi directorul institutului IW, Michael Hüther, potrivit căruia soluţia ar fi majorarea programului de lucru şi nu scurtarea sa.
Și Christian Lindner, ministrul german al Finanțelor, respinge ideea că săptămâna de lucru de patru zile, la acelaşi salariu, va deveni regula în cea mai mare economie a Europei. „Niciodată în istorie o societate nu şi-a crescut prosperitatea prin mai puţină muncă”, a spus Christian Lindner.
Și angajații din România îmbrățișează ideea
Experții în resurse umane din România sunt de părere că, după anii dificili în care pe piața muncii au predominat tendințele legate de demisionare sau reducerea efortului la job, această nouă măsură ar fi binevenită pentru a spori retenția angajaților.
Mai mult, prevederile din Codul Muncii permit redistribuirea activității pe durata a patru zile lucrătoare, în loc de cinci, cum este în prezent, deci decizia rămâne la angajatori dacă sunt dispuși să reducă numărul de zile lucrate.
Un sondaj BestJobs a arătat că 80% dintre angajați își doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar și în formula cu 10 ore pe zi. În schimb, 40% dintre angajatori se tem că acest program ar influența negativ capacitatea oamenilor de a se concentra și implicit productivitatea. Aproape 35% sunt preocupați de faptul că, pe termen lung, angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deși rezultatele experimentului internațional arată contrariul.
În ziua liberă, respondenții spun că ar face mai multe activități în familie (59%), s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru (44%), ar dedica mai mult timp pasiunilor și hobby-urilor (40%) sau ar alege să se odihnească (39%). Cu alte cuvinte, ziua liberă ar contribui la un stil de viață mai echilibrat.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: VEGO/ Facebook.com/ Arhiva Ordinea Zilei
