Săptămâna de lucru de patru zile este prezentată de ceva timp ca fiind o soluție cu multiple beneficii atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Experții în resurse umane s-au exprimat de multe ori în favoarea implementării unui astfel de regim de lucru, subliniind faptul că decizia trebuie luată de fiecare companiei în parte, având în vedere că modelul săptămânii de muncă de patru zile nu trebuie să fie o soluţie universală.
Specialiștii sunt de părere că angajatorii pot alege să o aplice ca o politică generală sau având caracter sezonier (pe timpul verii). Alternativ, modelul poate fi aplicat doar anumitor categorii de salariaţi sau departamente, în funcţie de specificul activităţii.
De altfel, reprezentanții EY susțin că legislația actuală din România oferă suficiente pârghii pentru implementarea săptămânii de muncă de patru zile.
„Cadrul legislativ actual oferă suficiente pârghii pentru implementarea săptămânii de muncă de patru zile. Legislaţia existentă este suficient de flexibilă, permiţând companiilor autonomia de a-şi adapta programele de muncă în concordanţă cu nevoile lor operaţionale şi circumstanţele economice”, se menționează într-o analiză realizată de experţii companiei de consultanţă.
Modalitatea prin care angajatorii pot implementa săptămâna de lucru de patru zile
Consultanții au elaborat și un model prin care angajatorii pot pune în aplicare săptămâna de lucru de patru zile, evidențiind avantajele unui astfel de regim de lucru.
Specialiștii amintesc faptul că, în domeniul dinamic al forţei de muncă, căutarea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală a condus la noi forme de organizare a programului de muncă care să corespundă nevoilor moderne, atât ale angajatorilor, cât şi ale salariaţilor.
CITEȘTE ȘI: Schimbare revoluționară pe piața muncii din România. Compania VEGO a testat săptămâna de lucru de patru zile
Consultanții precizează că printre soluţiile în discuţie este săptămâna de muncă de patru zile, cu menţinerea drepturilor salariale. „Această nouă potenţială abordare a structurării programului de muncă depăşeşte deja cunoscutele aranjamente de muncă flexibile, cum ar fi telemunca, reglementată în România de Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. Săptămâna de patru zile reprezintă o viziune mai largă a flexibilităţii, cu avantaje multiple atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori”, punctează analiștii EY România.
De altfel, în țara noastră, au existat mai multe încercări legislative de a introduce o săptămână de muncă de patru zile, cu propuneri apărute în 2016, 2017 şi, cel mai recent, în 2022.
Specialiștii EY atrag atenția că iniţiativele respective au omis să ia în considerare un aspect: legislaţia naţională existentă oferă deja un cadru legal pentru implementarea unui astfel de program de muncă. „Deşi programul standard de muncă este înrădăcinat în mentalitatea colectivă – 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, cu 48 de ore consecutive de odihnă – Codul Muncii din România permite şi o distribuţie inegală a orelor de muncă, adaptată cerinţelor specifice ale fiecărui loc de muncă”, nuanțează experții.
Așa cum este structurat acum Codul Muncii, modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, se poate realiza prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, există posibilitatea includerii în regulamentul intern.
Totodată, pentru a putea fi implementat acest program de lucru, trebuie precizat în mod expres în cuprinsul contractului individual de muncă, fie de la începutul raportului de muncă, fie ulterior, prin încheierea unui act adiţional.
„Proiectele legislative care au fost propuse prevedeau un scenariu în care salariaţii lucrează zece ore pe zi timp de patru zile, cu un repaus de trei zile. Aceasta este doar o interpretare a conceptului săptămânii de muncă de patru zile, care cuprinde, de fapt, o varietate de modele concepute pentru a satisface nevoile diverse ale angajatorilor şi ale forţei de muncă”, explică specialiștii EY România.
Consultanții sunt de părere că modelele care pot fi avute în vedere pentru acest program de lucru flexibil pot îmbrăca următoarele forme şi nu numai.
- Astfel, în cazul săptămânii de muncă de patru zile se propune o reducere de 20% a săptămânii de muncă standard de 40 de ore, prin eliminarea unei zile de muncă, cum ar fi vineri (practic, timpul de muncă săptămânal este de 32 ore).
- În ceea ce priveşte săptămâna de muncă de 4,5 zile, în acest aranjament, salariaţii pot beneficia, de exemplu, de o jumătate de zi sau o zi întreagă liberă la fiecare două săptămâni.
- De asemenea, săptămâna de muncă comprimată, de patru zile presupune ca timpul de muncă să nu fie redus, iar orele de muncă să fie distribuite pe parcursul a patru zile de muncă (de exemplu, de luni până joi salariaţii lucrează zece ore pe zi şi vineri este zi liberă).
„Deşi cadrul legal românesc existent permite implementarea săptămânii de muncă de patru zile, este important ca angajatorii să respecte, de asemenea, şi celelalte reglementări obligatorii referitoare la timpul de muncă şi de odihnă. Acest lucru include asigurarea faptului că salariaţii beneficiază de o perioadă de odihnă de nu mai puţin de 12 ore consecutive între două zile de muncă şi un minim de opt ore pentru munca în schimburi”, mai spun experţii.
Avantajele unei săptămâni de muncă scurte
Specialiștii consideră că o săptămână de muncă scurtă ar putea aduce angajatorilor o îmbunătăţire a atractivităţii lor pe piaţa muncii şi ar ajută la recrutarea celor mai bune talente.
Mai mult, tipul acesta de organizare a programului de muncă poate contribui chiar la crearea unui mediu care favorizează creativitatea şi inovaţia, unde salariaţii sunt motivaţi să caute modalităţi de a îmbunătăţi eficienţa şi de a contribui cu soluţii inovatoare la locul de muncă.
De asemenea, pentru salariaţi, săptămâna de muncă de patru zile poate duce la creşterea bunăstării acestora, deoarece oferă mai mult timp pentru odihnă, o satisfacţie mai mare în muncă, reducerea epuizării şi a expunerii la boli profesionale.
Un concept ce se extinde în Europa
Reamintim faptul că programul de lucru de patru zile pe săptămână a fost testat ȋn Marea Britanie, timp de jumătate de an, în cadrul unui proiect pilot ce a inclus peste 60 de companii, cu 3.000 de angajați. Veniturile firmelor au crescut, în medie, cu 35%, în comparație cu perioada similară din anii anteriori. Numărul demisiilor a scăzut, la fel și zilele de concediu medical, iar angajații spun că viața lor s-a ȋmbunătățit.
Totodată, în Belgia, la începutul anului 2022, premierul Alexander De Croo a anunțat un nou acord destinat să crească flexibilitatea pe piaţa muncii, acord care le permite salariaților să lucreze mai puține zile.
Astfel, cei care solicită ca săptămâna lor de lucru să fie de doar patru zile vor putea să muncească până la zece ore pe zi, dacă sindicatele sunt de acord, în loc de maximum opt ore în prezent. În acest mod, vor avea o săptămână de lucru mult mai scurtă, de doar patru zile.
În plus, salariații belgieni pot alege să lucreze mai mult într-o săptămână şi mai puţin în săptămâna următoare, ceea ce va permite oamenilor să îşi gestioneze mai bine viaţa privată, de exemplu în cazurile de coparentalitate.
Și Germania, cea mai importantă economie din Europa, a anunțat că va testa săptămâna de lucru de patru zile în încercarea de a găsi un echilibru între nevoia de angajați și competitivitate.
Astfel, în Germania, începând din 2024, până la 50 de companii de diferite mărimi şi sectoare testează, timp de şase luni, o reducerea programului de lucru la acelaşi salariu, obiectivul fiind evitarea unei scăderi a productivităţii. Intraprenoer, care a introdus vinerea liberă pentru angajaţii săi încă din 2016, spune că în prezent există 33 de companii care sunt interesate să participe la acest experiment.
Însă există deja mai multe companii din prima economie europeană care au făcut deja acest pas. Wolfgang Schmidt, fondatorul unei companii care produce maşini unelte la Hamburg, nordul Germaniei, spune că a introdus săptămâna de lucru de 38 de ore încă de la finele lui 2022, pentru a permite celor aproximativ 30 de angajaţi ai săi care fac naveta zilnic să „facă economii de combustibil şi bani”.
În oraşul Wedel, din apropiere de Hamburg, administraţia locală a introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru a atrage personal „mai competent şi motivat”.
Pe lângă un mai bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată, precum şi o productivitate crescută, trecerea la săptămâna de lucru de patru zile ar reduce „unul din cele mai ridicate procente de salariaţi care lucrează în regim part-time din Europa”, susţine Sophie Jaenicke, responsabilă pentru programul de lucru în conducerea sindicatului IG Metall.
Un studiu realizat de fundaţia Hans-Boeckler, 81% dintre germani susţin trecerea la săptămâna de lucru de patru zile.
În timp ce în Belgia angajaţii au dreptul de a cere introducerea săptămânii de lucru de patru zile, încă de la finele lui 2022, în Germania legea permite angajaţilor şi angajatorilor să cadă singuri de acord cu privire la programul de lucru, care poate ajunge până la maxim 48 de ore pe săptămână.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Săptămâna de lucru de patru zile ar putea revoluționa piața muncii
