Expoziția-eveniment: SAMURAI. Legendele Japoniei se va deschide vineri 13 septembrie, de la ora 13:00, la Casa Avramide din Tulcea.
Inițiatorii acestui proiect, av. George Șerban, colecționar de artă și curatorul expoziției, dr. Alexandru Constantin Chituță, managerul interimar al Muzeului Național Brukenthal, împreună cu reprezentanții Institutului de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea informează că expoziția rămâne deschisă la parterul Casei Avramide până la finalul lunii octombrie 2024.
Vizitatorii cu vârste de maximum 25 de ani vor primi, la achiziționarea biletelor de intrare în muzeu, și un bilet de tombolă. Pe baza acestuia se pot înscrie și câștiga, la încheierea expoziției, lucrarea „Gardienii arestează un cuplu”, artist Toyokuni III/Kunisada (1786-1864), xilogravură originală donată de colecționarul George Șerban.
„Muzeul Național Brukenthal continuă, prin prezentarea expoziției Samurai la Tulcea, cel mai amplu proiect expozițional din ultimii ani din țara noastră – promovarea stampei japoneze. Începând în 2018 prin colaborarea cu Ambasada Japoniei în România, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, colecția privată a avocatului George Șerban și cu sprijinul JTI România au fost organizate în România 21 de evenimente și expoziții dedicate stampei și culturii japoneze. Expozițiile au fost organizate în Sibiu, București, Brașov, Timișoara, Iași, Galați, Oradea, Suceava, Cluj-Napoca, Ploiești, Sinaia și în alte orașe din România, atrăgând un număr impresionant de peste 1 milion de vizitatori. Curatoriate de subsemnatul, unele expoziții tematice cu stampe japoneze au fost organizate în premieră în România și Europa de Est: stampe japoneze din perioada Meiji, stampe japoneze din perioada Edo cu temele Kabuki, Bijin Ga, Peisaje, Shunga si istorie” a declarat Alexandru Constantin Chituță.
„Vom avea în această expoziție gravuri în lemn executate de cei mai importanți artiști japonezi din perioada Edo (1603-1868) și din perioada Meiji (1868-1912). De asemenea, vor fi expuse picturi pe mătase reprezentând samurai. Va fi expusă o xilogravură originală („Gardienii arestează un cuplu”, 1847 – 1852, artist Toyokuni III/Kunisada (1786 – 1864), donată de subsemnatul, care va fi oferită persoanei care are biletul câștigător la tombola organizată de muzeu. Aceasta este a 22-a expoziție de stampe japoneze organizată de subsemnatul cu lucrări din colecția proprie, dintre care 21 începând din 2019 împreună cu Alexandru Constantin Chițuță și Muzeul Național Brukenthal. În această perioadă am realizat și unul sau două albume pentru fiecare dintre expoziții, care au fost donate muzeelor, ambasadelor, colecționarilor și artiștilor. Colecția mea de gravuri japoneze are un inventar de peste 2500 de piese (xilogravuri, picturi pe mătase, cărți ilustrate cu xilogravuri, vase și artefacte japoneze), iar de-a lungul anilor peste 100 de piese au fost donate – majoritatea pentru tombole organizate de muzee.” a completat av. George Șerban.
„Acest eveniment marchează o etapă importantă în consolidarea relațiilor noastre bilaterale, după semnarea Declarației de Parteneriat Strategic dintre Japonia și România, în 2023. Declarația a pus o bază solidă pentru o colaborare în diverse domenii, inclusiv schimburi culturale. Prin inițiative precum această expoziție, continuăm să consolidăm legăturile de prietenie dintre popoarele noastre. Mă angajez să consolidăm în continuare colaborarea dintre cele două națiuni ale noastre,” a precizat Excelența Sa Katae Takashi, Ambasadorul Japoniei în România.
Excelența Sa Katae Takashi, Ambasadorul Japoniei în România arată că : „Dacă veți căuta cuvântul samurai într-un dicționar englez-japonez, apare ca războinic, dar cuvântul samurai are mai multe nuanțe decât atât. „Valorile precum curajul, integritatea și respectul pentru ceilalți” pe care le are samuraiul se bazează pe ideea că cei care dețin puterea militară ar trebui să fie riguroși în pregătirea și comportamentul lor și că nu ar trebui să fie indulgenți cu ei înșiși sau să aibă mulțumire de sine”.
Samuraii, viaţa acestora, luptele, armurile sunt un subiect foarte important în literatura și arta Ukiyo-e, în teatrul kabuki, și temă în expoziţiile cu artă japoneză din întreaga lume.
Mai toţi artiștii japonezi s-au aplecat asupra acestui subiect și au realizat stampe care azi sunt în colecţiile muzeelor sau căutate de colecţionari.
Toyokuni I, Hokusai, Kuniyoshi, Hiroshige, Kunisada, Yoshitoshi și alţi artiști japonezi le-au dedicat serii întregi samurailor, generalilor, eroilor Japoniei și au ilustrat, cu xilogravuri diverse, cărţi pe această temă.
Samuraii sunt înfăţișaţi atât ca luptători experimentaţi și curajoși, cât și ca oameni educaţi, interesaţi de artă, poezie, filozofie.
În multe piese de teatru Kabuki, actorii jucau roluri de samurai în diferite ipostaze. Un subiect important în această lume a samurailor, bazat pe fapte reale, petrecute la începutul secolului al XVIII-lea (cunoscut și sub numele de incidentul Ako, 1703-1705) este povestea celor 47 Ronini. Devenită cea mai populară piesă de teatru kabuki, cu trimitere la acest incident, a fost transpusă în mii de reprezentări și a ţinut viu spiritul samurailor în lumea japoneză.
Elita militară a dominat politica, economia și politicile sociale japoneze între secolele al XII-lea și al XIX-lea. Cunoscuți sub numele de bushi sau samurai, acești războinici, care au apărut pentru prima dată în înregistrările istorice ale secolului al X-lea, au ajuns la putere inițial prin priceperea lor marțială – în special, erau experți în tir cu arcul, manevrarea sabiei și călărie. Cerințele câmpului de luptă i-au inspirat pe acești oameni să prețuiască virtuțile curajului și loialității și să fie foarte conștienți de fragilitatea vieții.
„Bushido” înseamnă „Calea Războinicii”. A fost în centrul credințelor și conduitei samurailor. Filosofia lui Bushido este „eliberarea de frică”. Însemna că Samuraiul și-a depășit teama de moarte. Asta i-a dat pacea și puterea de a-și sluji stăpânul cu credincioșie și loialitate și de a muri bine dacă este necesar. „Datoria” este o filozofie primară a samurailor.
Samuraii au devenit în cele din urmă o clasă în sine între secolele al IX-lea și al XII-lea d.Hr. Aceștia au fost numiți cu două nume: Samurai (cavaleri-reținători) și Bushi (războinici). Unii dintre ei erau înrudiți cu clasa conducătoare. Alții erau angajați. Ei au acordat loialitate completă Daimyo-ului lor (proprietari feudali) și au primit în schimb pământ și poziție. Fiecare Daimyo și-a folosit Samuraiul pentru a-și proteja pământul și pentru a-și extinde puterea și drepturile pe mai multe pământuri.
Samuraiul a devenit expert în lupta de la cal și la sol. Au practicat luptă înarmată și neînarmată. Samuraiul timpuriu a pus accentul pe lupta cu arcul și săgeata. Ei au folosit săbii pentru luptă strânsă și pentru a-și decapita inamicii. Bătăliile cu mongolii de la sfârșitul secolului al XIII-lea au dus la o schimbare în stilul de luptă al samurailor. Au început să-și folosească mai mult sabia și, de asemenea, au folosit mai mult sulițele și naginata. Samuraiul s-a schimbat încet de la lupta călare la lupta pe jos.
Cu toate acestea, stăpânirea artelor războiului nu era deloc suficientă. Pentru a-și atinge și menține bogăția și poziția, samuraii aveau nevoie și de perspicacitate politică, financiară și culturală.
În contrast cu brutalitatea profesiei lor, mulți lideri ai guvernului militar au devenit indivizi extrem de cultivați.
În perioada Edo (1615–1868), cultul războinicului, bushido, a devenit oficializat și s-a dezvoltat un cod de comportament idealizat, concentrat pe fidelitatea față de stăpânul și onoarea cuiva. Samuraii din această perioadă au moștenit estetica și practicile tradiționale ale predecesorilor lor și, prin urmare, au continuat relația aparent paradoxală dintre cultivarea – artelor războiului și ale culturii – care i-a caracterizat pe marii războinici ai Japoniei.
